Top 3 întrebări pe care românii le au pentru psiholog
Grija față de sănătatea psihică a devenit o preocupare pentru mulți români iar asta se vede din creșterea numărului celor care se adresează psihologilor. Despre cele mai frecvente întrebări pe care românii le au pentru psiholog, dar și ce avem de făcut pentru a fi cât mai bine cu noi din punct de vedere psihic, explică psihologul Mirona Păun în podcastul „Supliment de bine” by Secom, care este o continuare a podcastului „Sănătatea în focus”.
Tema primei ediții a podcastului „Supliment de bine” din 2023 a fost Detox pentru minte iar înregistrarea integrală a discuției dintre psihologul Mirona Păun și dr. Oana Trifu Bulzan o găsiți aici:
Așadar, iată top 3 întrebări despre sănătatea psihică pe care psihologul Mirona Păun le primește de la cei care îi cer ajutorul și care sunt răspunsurile ei.
Întrebarea Nr. 1: „Cum scap de anxietate”?
„Anxietatea face parte din viață, este un companion pe care îl avem. Doar că e ca în relații: Ce fac cu el? Îl țin la distanță și-i închid ușa-n nas? Sau îl invit pe canapea să văd ce are de spus? Să văd ce mesaj are să-mi transmită. Pentru că anxietatea, ca absolut toate celelalte emoții din viața noastră, are și un rol adaptativ, adică ne poate arăta ce anume avem nevoie”, explică psihologul Mirona Păun.
Atunci când anxietatea ajunge să ne împiedice să fim prezenți în relație cu ceilalți sau în mediul din care facem parte, atunci avem nevoie să îi acordăm atenție, iar una dintre modalitățile cele mai bune este să intrăm în contact cu propriul corp.
„Corpul reprezintă ancora noastră și atunci de fiecare dată când apar stările tensionate de anxietate ca reacție, poate, la situații stresante din viața noastră, atunci am nevoie să mă întorc către corpul meu. Apoi am nevoie să mă chestionez; să văd exact ce se întâmplă cu mine, să mă privesc pe mine; să mă uit în oglindă și să văd, ok, ce se întâmplă și aici, de fapt”, detaliază specialistul.
Unul dintre motivele anxietății este faptul că nu mai avem timp din cauza ritmului alert al societății acuale. „Pe vremuri, iubiții își trimiteau scrisori… aveau timp să se gândească, poate, la lucrurile pe care le puneau în scrisoare și partenerul aștepta cu sufletul la gură și avea timp să proceseze dorul, să proceseze starea de dorință față de celălalt partener. Ei bine, acum nu mai avem timpul ăsta, acum totul este pe repede înainte, totul este pe fugă și, din păcate, cădem în capcana ritmicității vieții, care se întâmplă într-un ritm extrem de alert. Și apoi, dacă nu ne tragem pe noi de mânuță, să ne așezăm să vedem exact ce se întâmplă, viața ne trage în spirala asta din care ne e foarte, foarte greu să ieșim”, mai spune Mirona Păun.
„Creierul nostru n-a fost creat să proceseze cu atâta viteză toate informațiile care vin spre noi. Și atunci, sigur că se creează stări de tensiune și de anxietate. Pentru că, până la urmă, stresul e o parte firească din viață, tot timpul a existat. Dar modul în care facem acum față ne dă o stare de bine sau nu”.
Mirona Păun, psiholog, în cadrul podcastului „Supliment de bine” by Secom
Întrebarea Nr. 2: Cum pot să gestionez procrastinarea, tendința de a-mi amâna acțiunea, de a-mi îndeplini sarcinile?
Procrastinarea este un obicei nesănătos, care nu are neapărat legătură cu productivitatea, adică cu cât de eficient sunt eu, ci are mai degrabă legătură cu modul în care gestionez ceea ce simt, emoțiile mele față de ce am de făcut. „Îmi place sau nu-mi place? Îmi provoacă plăcere sau neplăcere? Este un task în care mă simt confortabil? Este un task pe care știu să îl fac? Am eu un sentiment de competență sau un sentiment, mai degrabă, de incompetență în situația respectivă? Ori noi, dacă ne uităm puțin la tot contextul, am ajuns să ne îndoim foarte mult de noi înșine. Da, îndoiala este un factor al anxietății și evident al procrastinării, care este de fapt un comportament, deci o rezultantă a felului în care eu mă simt”, mai spune specialistul.
Așadar, dacă vreți să nu mai amânați lucrurile, în primul rând trebuie să urmăriți ce emoții aveți de gestionat față de ce aveți de făcut. „Și e posibil să descopăr mai multe lucruri acolo. E posibil să descopăr îndoiala de sine, neîncrederea în sine. Faptul că nu găsesc neapărat un scop în lucrul respectiv. Dacă ne uităm și mai în profunzime, procrastinarea vine cu niște întrebări foarte existențiale. Ea ne arată unde vrem sau nu vrem să ne petrecem timpul, ce e de fapt important pentru noi?”.
Ajungem să procrastinăm pentru că avem foarte multe lucruri de făcut, avem anumite activități care, poate, nu ne sunt pe plac și, mai mult decât atât, să nu descoperim sensul în acele activități. „Unul dintre efectele societății actuale, din punctul meu de vedere, este pierderea sensului. Nu mai găsesc scop și sens în ceea ce fac în prezent în munca mea de zi cu zi, mă raportez mult prea tare la a asigura, poate, un confort, dar și confortul poate să ia o mulțime de valențe pentru fiecare dintre noi. Prin urmare, îmi este foarte dificil să mă îndrept către adevărul meu personal și să descopăr ce am eu de făcut”.
Întrebarea Nr. 3: Cum îmi dau seama că am nevoie să merg la terapie?
Orice gând, orice emoție, orice comportament pe care noi le avem au un impact asupra vieții noastre și asupra relației pe care noi o avem cu noi înșine, dar și cu cei din jurul nostru. Atunci când toate acestea ajung să ne pună mai degrabă bețe în roate, să ne încurce, să ne împiedice să formăm relații sănătoase cu cei din jur – atunci e un semnal că avem nevoie să consultăm un terapeut.
„Mai exact, dacă poate întâmpin o dificultate de a-mi gestiona emoțiile, atunci e musai să merg pentru că orice emoție care vine cu intensitate e foarte posibil să fi fost o emoție sau înșiruire de emoții, pentru că niciodată o emoție nu vine singură, ci vine la pachet cu mult mai multe. Apoi e foarte important să mă uit la modul în care mă hrănesc și la calitatea somnului, pentru că problemele de sănătate mintală sau dificultățile pur și simplu de reglare emoțională au un impact direct asupra apetitului și asupra calității somnului”.
Modul în care formez relații arată cât de bine sunt eu cu mine și dacă am nevoie să consult un terapeut. „Dacă, de exemplu, apelez la diferite substanțe sau chiar alcool ca să pot să fac față? Pentru că și aici sunt obiceiuri pe care noi le avem ca să pot să-mi creez o stare de bine sunt indicatori care ne arată că e necesar să consultăm un terapeut”, atrage atenția psiholgul Mirona Păun.
Articol susținut de Secom