Scandalul privind dragarea Canalului Bâstroe. Grindeanu: Autoritățile ucrainene au transmis României doar că sunt dispuse să facă măsurători cu nave și experți ucraineni

Măsurătorile pe Canalul Bâstroe, cerute de autoritățile române pentru a lămuri problema lucrărilor de dragare, vor începe cel mai probabil joi și vor fi făcute cu o singură navă ucraineană, conform unor surse guvernamentale. Ulterior, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a venit cu precizări pe Facebook, susținând că până în prezent partea ucraineană nu a transmis României data la care vor începe măsurătorile, momentul în care experții români vor putea urca la bordul navelor ucrainene și nici sectoarele unde ar urma să fie făcute aceste măsurători.

Aceleași surse spun că măsurătorile făcute începând din 17 martie pe sectorul brațului Chilia cuprins între kilometrii 11 și 22 au fost deja finalizate. Verificările au fost făcute cu trei nave ale Administrației Fluviale a „Dunării de Jos” Galați, la bordul cărora s-au aflat atât experți români, cât și ucraineni.

Pe canalul Bâstroe, cel mai probabil măsurătorile vor începe joi și vor fi făcute cu o singură navă, ucraineană, iar la bord se vor afla și experți români. Fiind o singură navă, verificările ar urma să dureze mai mult decât pe Brațul Chilia – în jur de zece zile, au mai sus sursele guvernamentale citate.

Amintim că autorităţile române și ucrainene conveniseră ca experții români să înceapă în 15 martie măsurătorile pe braţul Chilia şi pe canalul Bâstroe, însă verificările au început în 17 martie doar pe Chilia, în lipsa acordului scris al ucrainenilor.

Grindeanu: Ucraina a transmis României doar că sunt dispuși să facă măsurători cu nave și experți ucraineni

Ulterior, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a venit cu precizări pe Facebook, susținând că până în prezent partea ucraineană nu a transmis României data la care vor începe măsurătorile, momentul în care experții români vor putea urca la bordul navelor ucrainene și nici sectoarele unde ar urma să fie făcute aceste măsurători:

• „Experții Ministerului român al Transporturilor și Infrastructurii au finalizat măsurătorile pe sectorul de Dunăre de pe Brațul Chilia (partea ucraineană, între km 22 și km 116, unde autoritățile de la Kiev ne-au permis accesul).
• Măsuratorile au fost efectuate cu nave românești (Donaris 1, Donaris 2 și Donaris 3) și cu experți români. Pe durata acestor măsurători au avut acces la bordul navelor noastre și experți ucraineni, invitați în calitate de observatori.
• România a solicitat de mai multe ori acordul Ucrainei pentru a continua măsurătorile cu echipaje și nave proprii pe sectorul cuprins între km 11 și km 22 al Brațului Chilia și pe canalul Bâstroe.
• Autoritățile ucrainene au transmis părții române doar că sunt dispuse să facă măsurători pe aceste sectoare de Dunăre cu nave și experți ucraineni. Pentru aceste măsurători s-au arătat dispuse doar să primească doi experți români la bordul navelor ucrainene.
• Până în prezent, partea ucraineană nu a transmis României data la care vor începe măsurătorile și nici momentul în care experții români vor putea urca la bordul navelor ucrainene. Nu au fost transmise părții române nici sectoarele unde ar urma să fie efectuate aceste măsurători.
• Autoritățile ucrainene au cerut Ministerului român al Transporturilor și Infrastructurii doar să transmită autorităților din Ucraina (Administrația Porturilor din Ucraina și Ministerul ucrainean de Externe) documentele prin care solicită acces, fără a oferi până acum alte amănunte.
• Unitățile de resort aflate în coordonarea Ministerului român al Transporturilor au transmis documentele solicitate de partea ucraineană. Din momentul în care experții români vor primi acceptul se vor putea deplasa în maximum două ore la punctul de întâlnire stabilit de partea ucraineană pentru a urca la bordul navelor acestora.
• Ministerul român al Transporturilor se ocupă doar de aspectele tehnice ale acestor măsurători, iar de relațiile cu alte state, inclusiv în ceea ce priveste formalitățile pentru obținerea acordurilor de acces ale experților nostri se ocupă alt minister din România”.

Marți, Ucraina și-a dat acordul scris pentru începerea măsurătorilor pe Canalul Bâstroe.

• „După săptămâni întregi de controverse este timpul să se facă lumină în această problemă bilaterală!
• Partea ucraineană a propus României să realizeze propriile măsurători la care noi să desemnăm un expert român!
• În prezent, avem un acord pentru măsurători care sunt efectuate de echipajele noastre pe brațul Chilia (partea ucraineană) între km 22 și km 116.
• Partea română a solicitat acces pentru măsurători pe sectorul brațului Chilia cuprins între km 11 și km 22, dar și pe canalul Bâstroe.
• În condițiile în care inclusiv reprezentanții Comisiei Europene au susținut solicitările României, insist că este în interesul ambelor state să fie clarificată situația dragajelor efectuate de Ucraina pe tot brațul Chilia și pe canalul Bâstroe”, a reacționat pe Facebook ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu declara despre motivele emiterii unui acord doar parţial, că acestea „ţin de siguranţă şi vin din partea Ministerului Apărării din Ucraina”, în condițiile în care pe Bâstroe au fost câteva incidente cu mine care au afectat nave civile.

Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj pe Chilia şi pe Bâstroe până la lămurirea situației

În 7 martie, secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu a anunţat, după întâlnirea care a vizat Canalul Bâstroe, că partea ucraineană s-a angajat să oprească orice fel de dragaj până la clarificarea situaţiei.

• „Vestea bună este că Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj pe Chilia şi pe Bâstroe şi am stabilit împreună cu delegaţia Comisiei Europene că activitatea principală de la acest moment se va canaliza către consolidarea canalului Sulina, investiţiile în canalul Sulina în aşa fel încât să creştem capacitatea de tranzit pentru preluarea tuturor navelor care sunt pe clusterul Dunării maritime. (…) Ucraina şi-a asumat că va înceta orice formă de dragaj, fie el operaţional, de întreţinere sau altă formă”, declara atunci Ionel Scrioşteanu.

Cum a pornit scandalul privind dragarea Canalului Bâstroe

Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, a declarat ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, citat de Reuters.

Explicațiile au venit în contextul în care Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a verifica ce lucrări au fost făcute.

Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”:

• „Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI.
• Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”.

A doua zi (16 februarie), Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei – care nu este una nouă – de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo.

Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat și el, spunând că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”.

„Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis.

El a acuzat că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.

La două zile de la intervenția lui Iohannis, premierul Ciucă a spus că „există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat”, dar că „nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic”.

• Citește și: Dincolo de politică în scandalul Bîstroe- Delta Dunării: HotNews.ro a luat acuzațiile românilor și a cerut explicații, punct cu punct, de la ministerul ucrainean care a făcut lucrările