Curtea Constituțională: Abuzul în serviciu poate incriminat și fără prag valoric / Interceptările SRI nu pot fi folosite ca probe

Curtea Constituțională (CCR) a decis, miercuri, că abuzul în serviciu poate fi incriminat și fără prag valoric, lăsând însă la latitudinea judecătorului să decidă asupra gravității faptei. De asemenea, CCR a declarat neconstituțională prevederea care reintroduce SRI în procesele penale.

În şedinţa de miercuri, CCR a respins ca neîntemeiată obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind incriminarea abuzului în serviciu fără un prag valoric.

Incriminarea abuzului în serviciu fără prag valoric, constituțională

Abuzul în serviciu poate fi incriminat şi fără a se stabili un prag valoric, a decis CCR.

• „Astfel, chiar dacă legiuitorul nu a reglementat un anume prag valoric al pagubei sau o anumită intensitate a vătămării intereselor legitime ale persoanelor fizice/ juridice pentru reținerea infracțiunilor de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu, aspect care, în jurisprudența anterioară a Curții Constituționale nu a atras neconstituționalitatea normei în cadrul controlului a posteriori de constituționalitate, acțiunea instanțelor judecătorești – concordantă cu jurisprudența Curții Constituționale – este de natură să mențină și să consolideze prezumția de constituționalitate a textului, care trebuie să îmbine într-un mod armonios aspectele de tipicitate obiectivă și subiectivă a infracțiunii.
• Totodată, Curtea a reținut că folosirea sintagmei „un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege” din cuprinsul normelor de incriminare antereferite nu încalcă exigențele de calitate a legii, întrucât infracțiunile de abuz în serviciu sau neglijență în serviciu vizează conduita funcționarului public/funcționarului prin raportare la un act de reglementare primară, neavând importanță dacă acesta a fost adoptat/ emis înainte sau după Constituția din 1991, atât timp cât a fost receptată în sistemul constituțional actual”, spune CCR într-un comunicat de presă.

Interceptările SRI nu pot fi folosite ca probe

CCR a anunțat printr-un comunicat de presă că a admis sesizările pe obiecțiile de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile privind folosirea ca probe a interceptărilăr SRI făcute pe mandate de siguranță națională și în cazul dosarelor de corupție.

Articolul contestat, declarat neconstituțional:

• „Supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracţiunilor contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, falsificarea de instrumente de plată electronică, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, în cazul infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracţiunilor care se săvârşesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică ori în cazul unor alte infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 7 ani sau mai mare”.

Ce a decis CCR:

• „(…) Curtea a reținut că legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația constituțională, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate neconstituționale prin decizia nr. 55 din 4 februarie 2020, cu dispozițiile Constituției, ceea ce este contrar prevederilor art.147 din Legea fundamentală. În acest sens, Curtea a constatat că, potrivit normelor criticate, organul competent să verifice legalitatea încheierii prin care s-au autorizat activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, a mandatului emis cu această ocazie, a mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care acestea au fost obținute este judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia îi revine, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, așadar o instanță judecătorească ierarhic inferioară celei care a autorizat activitățile respective.
• Din această perspectivă, Curtea a constatat că legiuitorul nu a reglementat un control efectiv al elementelor ce țin de legalitatea înregistrărilor – mijloc de probă în procesul penal – rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, desfășurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991, cu consecinţe în planul respectării accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil.
• Totodată, Curtea a constat că este necesar ca legiuitorul să reglementeze, în Codul de procedură penală, o formă de control a posteriori în cazul înregistrărilor ce rezultă din activităţile specifice culegerii de informaţii, care sunt comunicate organelor de urmărire penală și care dobândesc calitatea de mijloace de probă în dosarul penal în care nu s-a dispus trimiterea în judecată, pentru ca persoana vizată de aceste activități, care nu a dobândit în acea cauză calitatea de parte, precum și inculpatul față de care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau clasarea să poată contesta legalitatea acestor înregistrări, precum și elementele ce țin de legalitatea mijlocului de probă. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul are obligația de a reglementa și procedura aplicabilă conservării și/sau distrugerii acestor înregistrări”.

Reamintim că modificarea prin care abuzul în serviciu a fost reglementat fără un prag valoric, după ce inițial Senatul a reșapat OUG 13 și a stabilit un prag de 250.000 de lei, a fost contestată la CCR de către instanța supremă.

Noile modificări la codurile penale au fost adoptate de parlament în 5 aprilie, fără a fi instituit un prag valoric pentru incriminarea abuzului în serviciu, deși Curtea Constituțională ceruse asta. De asemenea, SRI revine în anchetarea dosarelor penale, mai exact pot fi folosite ca probe interceptările SRI făcute pe mandate de siguranță națională și în cazul dosarelor de corupție, conform noii modificări adoptate. Asta, în condițiile în care în mai multe decizii CCR a decis că acest lucru nu se poate întâmpla.

Inițial, Senatul a votat legea cu un prag de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu, reșapând practica Ordonanța 13. După scandalul din spațiul public, ministrul Predoiu a propus un nou prag de 9.000 de lei, iar în cele din urmă Comisia Juridică a Camerei Deputaților a renunțat la orice prag, astfel dând posibilitatea ca prevederile să fie contestate la Curtea Constituțională.

• CONSULTĂ AICI CODUL PENAL ÎN FORMA ADOPTATĂ DE PARLAMENT

• CONSULTĂ AICI CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ ÎN FORMA ADOPTATĂ DE PARLAMENT

În 11 aprilie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale pe legile de modificare a Codului Penal și Codului de procedură penală, reclamând că nu sunt respectate deciziile CCR în cazul reglementărilor privind abuzul în serviciu și neglijența în serviciu. De asemenea, magistrații Înaltei Curți au reclamat prevederea din codul de procedură penală care reintroduce Serviciul Român de Informații în procesele penale, în sensul că interceptările SRI pot fi folosite ca probe.