Mai există vreo șansă ca România să adere la spațiul Schengen în acest an? Trei variante și cel mai sumbru scenariu
Joi începe la Luxemburg ultimul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, iar aderarea României și Bulgariei nu este pe agendă. Conducerea blocului comunitar va fi preluată de Spania, țară care se va confrunta însă cu alegeri anticipate. Guvernul care şi-a dat demisia era un susţinător explicit al aderării României la spaţiul Schengen, având deja contacte la cel mai înalt nivel cu partea austriacă pentru a încerca să genereze un consens, explică europarlamentarul român Victor Negrescu.
El a declarat, miercuri, pentru Agerpres, că este important pentru România să se asigure că printre priorităţile asumate de Consiliul UE pentru viitoarele 12 luni se află şi aderarea țării noastre la spaţiul Schengen, pentru că numai astfel va ecxista garanţia rediscutării acestei teme în următorul an şi a menţinerii ei în prim-planul agendei europene.
În prezența miniștrilor de interne din statele membre ale Uniunii Europene, dar și cu participarea miniștrilor de interne din Norvegia, Elveția, Islanda și Lichtenstein, joi și vineri va avea loc la Luxemburg ședința Consiliului JAI. Este ultima organizată in timpul președinției rotative a Uniunii Europene deținută de către Suedia. Pe agenda provizorie a Consiliului JAI figurează pentru joi, o discuţie despre situaţia generală a spaţiului Schengen pe baza raportului pe 2023 al Comisiei Europene privind starea zonei de liberă circulaţie, cu propunerea de a adopta strategia privind libera circulație în UE în următoarele 12 luni.
Aderarea României la Schengen – trei scenarii
- „Din nefericire, în ultimele luni preşedinţia suedeză nu a oferit o perspectivă clară privind aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. În momentul de faţă nu avem un consens şi nu avem o schimbare a poziţiei Austriei vizavi de aderarea României la zona de liberă circulaţie”, a declarat europarlamentarul român.
Potrivit acestuia, punctul de pe ordinea de zi a JAI care face referire la situaţia generală a spaţiului Schengen, la care se va discuta raportul Comisiei Europene (CE) din acest an pe această temă, în care se menţionează printre altele şi necesitatea extinderii zonei de liberă circulaţie cu România şi Bulgaria, este unul important.
- „Ulterior se va discuta şi despre priorităţile pentru spaţiul Schengen pentru următoarele 12 luni şi cum se vor monitoriza mecanismele de funcţionare ale spaţiului Schengen, şi ar fi important pentru România să se asigure că printre priorităţile asumate de Consiliu se află şi extinderea spaţiului Schengen şi intrarea României în zona de liberă circulaţie.
- Doar aşa putem avea garanţia rediscutării acestui subiect în următoarele 12 luni şi menţinerea temei sus pe agenda europeană”, a afirmat pentru Agerpres eurodeputatul PSD.
În opinia sa, acum sunt trei scenarii privind aderarea României la Schengen, dintre care nici cel mai optimist nu mai sună la fel de bine ca acum câteva luni.
Varianta optimistă ar fi ca Spania, care va deţine preşedinţia Consiliului UE din luna iulie, să reuşească să genereze un consens şi să existe un vot pozitiv în cadrul reuniunilor care au loc până la finalul anului. Aici, însă, există o problemă: alegerile anticipate din Spania convocate de Pedro Sanchez în 23 iulie, în prima lună a viitoarei preşedinţii spaniole. „Guvernul care şi-a dat demisia era un susţinător explicit al aderării României la spaţiul Schengen, având deja contacte la cel mai înalt nivel cu partea austriacă în a încerca să genereze un consens”, a adăugat el.
Al doilea scenariu posibil este ca subiectul să nu fie discutat până la alegerile europene din 2024, ci doar ulterior desemnării viitoarei Comisii Europene, respectiv „să avem această temă pe care eventual România o poate impune următoarei formule de conducere europene”, atunci când se formează structurile decizionale şi se desemnează persoanele pe funcţiile cele mai importante la nivel european.
Cel mai negru scenariu pentru România și aderarea la Schengen
Al treilea scenariu, cel mai sumbru, ar presupune ca această tematică să dispară complet de pe agenda europeană, să nu existe nicio perspectivă clară cu privire la un nou vot şi această temă lansată de partidele de dreapta din Austria cu privire la existenţa unor fluxuri migraţionale care ar trece prin România să se impună şi să dăuneze imaginii României, împingând perspectiva aderării spre o situaţie neclară, a mai afirmat Negrescu.
Practic, admite eurodeputatul PSD, s-ar putea ajunge în situaţia în care aderarea României la Schengen să nu fie rezolvată nici până în prima parte a lui 2025, când preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de Polonia, prima ţară care a încercat, în 2011, să obţină un consens în Consiliul JAI pentru aderarea ţării noastre la zona liberă de circulaţie.
- „Dacă se va întâmpla acest lucru, din nefericire, vom vedea, practic, faptul că sistemul de vot bazat pe unanimitate în această privinţă nu poate fi funcţional. Şi, de asemenea, s-ar vedea că, din nefericire, în ciuda declaraţiilor tuturor ţărilor membre, niciun stat nu a reuşit să genereze acel consens de care aveam nevoie pe acest subiect şi ar trebui să avem o reformă profundă în tot ceea ce înseamnă modul în care gestionăm chestiunile europene”, a susținut Negrescu.
- „În sensul acesta trebuie să folosim şi modul în care votăm în Consiliu, trebuie să folosim şi instrumentele legale, în mod special Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, să folosim, de exemplu, raportul pe care îl voi elabora în a 2-a parte a anului în Parlamentul European, care va solicita statelor membre să-şi justifice veto-ul în baza unor argumente juridice valide. Şi sunt multe alte mecanisme prin care România poate acţiona mult mai direct în a-şi impune punctul de vedere”, a explicat eurodeputatul PSD.
„Mai este o cale lungă”
Amintim că Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene a respins în 8 decembrie 2022 aderarea României și Bulgariei la Schengen și a acceptat doar cererea Croației. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă țării noastre în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.
După ce au blocat intrarea României în Schengen, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.
În 26 aprilie, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, cel care a blocat aderarea României la Schengen, s-a aflat la București și le-a transmis românilor că are „mare înțelegere” pentru așteptările lor, că autoritățile au făcut progrese în privința securizării frontierelor și a gestionării migrației, dar că mai este „cale lungă”.
Oficialul de la Viena a susținut că „cetăţenii austrieci au aceeaşi dilemă atunci când sunt supuşi unor controale cu Germania”.
El a reluat aceleași cifre cu care a împiedicat aderarea României la Schengen: anul trecut, în Austria au intrat ilegal peste 110.000 de persoane, din care peste 80.000 neînregistrate, iar sistemul de protecție a frontierelor este în continuare nefuncțional. El a spus că a văzut „lucruri minunate” la sediul Poliției române de Frontieră, că România „a făcut progrese și este pe calea cea bună, dar că mai este o cale lungă:
- „Am mare înțelegere pentru doleanța domnului ministru și pentru așteptările poporului român în ceea ce privește următoarea etapă de aderare la Schengen, dar la momentul de față trebuie să gândiți că cetățenii austrieci au aceeași dilemă în momentul în care sunt supuși unor controale cu Germania
- Ați făcut progrese foarte bune, sunteți pe calea cea bună, dar trebuie să vă și spunem că mai este o cale lungă”.
Întrebat insistent de jurnaliști,i români dacă Austria va vota pentru aderarea României la spaţiul Schengen în acest an, oficialul austriac a spus că nu poate oferi o dată în acest sens:
- „Vă spun foarte deschis: din partea mea, nu pot să vă ofer astăzi o dată. În primul rând, vreau să obţinem rezultate, pentru ca UE să fie protejată în zona frontierelor externe”.
- „Nu pot decât să mă repet: nu pot să vă vorbesc despre o dată, suntem încă departe de acel moment ca să putem să susținem că sistemul este funcțional și de aceea lupt cu mulți parteneri împreună pentru ca sistemul să poată fi îmbunătățit”.
- Vizita lui Gerhard Karner în capitala României a venit în contextul în care o serie de state membre UE au transmis chiar de la București semnale că România trebuie să intre în spațiul Schengen în acest an.
INTERVIURILE HotNews.ro