Bucureștii Noi, așezarea clădită de la zero de magnatul Basilescu, un om cu un vis formidabil, o voință uriașă și generozitate inegalabilă

Pentru prima dată în istoria Bucureștiului, putem spune că un singur om a construit de la zero, prin forțe proprii, o bucată de oraș, o nouă așezare: Bucureștii Noi.

În anul 1898, Nicolae Basilescu, avocat, moșier, politician liberal, profesor la Facultatea de Drept, a transformat un câmp de lângă București într-un exemplu de mic oraș, cu străzi numerotate după modelul american și cu un splendid Central Park în mijlocul său (Parcul Basilescu, cu copaci bătrâni rămăși din Codrii Vlăsiei, numit în perioada comunistă Nicolae Bălcescu).

Planul parcelării Basilescu era prevăzut cu școală, biserică, sinagogă, locuri de agrement, fabrici, un cimitir creștin și unul evreiesc, ba chiar și cu cale ferată personală, Basilescu fiind proprietarul unui tren dotat cu motor diesel care lega Bucureștii Noi de Capitală.

A moștenit moșia Măicănești-Grefoaicele, iar acesta este locul pe care va înființa rapid un nou oraș, bazat pe „ideea de cooperațiune”. Vorbim despre o moșie cu o suprafață totală de aproximativ 300 de hectare pe care a împărțit-o în două jumătăți.

Pe prima a parcelat-o și a vândut terenurile la prețuri modice, iar pe a doua a donat-o, ca să se construiască străzi, parc, biserică, cimitir ortodox, sinagogă și cimitir evreiesc, ba chiar și-o fabrică.

„Între mine și Bucureștii-Noui, Dumnezeu a înnodat o legătură indisolubilă, pe viață și pe moarte”, spunea Nicolae Basilescu.

Citește, pe B365.ro, povestea omului care a creat o localitate cu 45 de străzi în lungime totală de 41 de km. Azi, Parcelarea Basilescu este monument de arhitectură.