Focar de rujeolă la o școală din București. Medic de la Institutul Matei Balș: Jumătate din secțiile de copii sunt pline

Primul focar de rujeolă a fost confirmat într-o școală din sectorul 2 al Capitalei. În România a fost declarată epidemie de pojar, după ce numărul celor infectați a ajuns la 2.000, potrivit Ministerului Sănătății.

Este focar de rujeolă la o școală din sectorul 2, din Bucureşti, după ce a fost confirmată în cazul a patru copii din aceeași clasă, potrivit Antena 3.

Boala este foarte contagioasă iar secțiile de copii sunt ocupate în proporție de 50% la Institutul Matei Balș.

„Din păcate, în România, deși stăteam încă din pandemie la un ritm scăzut de vaccinare împotriva acestei afecțiuni, deci raportul de vaccinare era sub 80%, pandemia a făcut ca acest raport să scadă și mai mult (…). Sunt destul de multe cazuri la noi în spital. Jumătate din secțiile de copii sunt pline cu această afecțiune, ceea ce este grav, că sunt și cazuri chiar din București. Există chiar și un focar la o școală din București, copiii care aș zice că ar fi fost obligatoriu să fie vaccinați. Din păcate, nu sunt vaccinați și atunci am avut foarte multe cazuri din acest focar în centrul Bucureștiului”, a spus dr. George Jugulete, medic primar boli infecțioase la Institutul Matei Balș.

Ministerul Sănătății a declarat marți epidemie de rujeolă la nivel național, în contextul în care sunt aproape 2.000 de cazuri la nivel național, în 29 de județe.

Potrivit Ministerului, epidemia a fost declarată pentru a face posibilă vaccinarea copiilor cu vârsta cuprinsă între 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schema de vaccinare incompletă.

Rujeola este o boală virală extrem de contagioasă care poate fi contractată la orice vârstă și care se poate răspândi pe scară largă. Este o boală gravă care poate duce la complicații și chiar la deces, potrivit vaccination-info.europa.eu.

Care sunt simptomele rujeolei?

Simptomele rujeolei apar, de obicei, după 10-12 zile de la infectare:

simptomele inițiale sunt asemănătoare cu cele ale unei răceli cu rinoree, tuse și febră ușoară;
ochii se înroșesc și devin sensibili la lumină;
între zilele 3 și 7, temperatura poate ajunge până la 41 ⁰C;
o erupție roșie care durează între 4 și 7 zile apare mai întâi pe față și se întinde apoi pe tot corpul;
pot apărea și mici puncte albe pe gingii și în interiorul obrajilor.

Rujeola este o afecţiune care poate da complicaţii severe, chiar mortale

Rujeola este o boală care are în proporţie de cel puţin 30% complicaţii, de diverse tipuri, de la cele respiratorii, otice, oculare, până la complicaţii severe, chiar encefalită, sau bronhopneumonie, unele dintre ele pot fi chiar fatale pentru copil, pot genera o suferinţă inutilă, pe care vaccinul o previne cu foarte mare succes.

„Să nu uităm că cei care fac rujeolă sunt expuşi la o complicaţie la distanţă, peste ani de zile, care se cheamă panencefalita sclerozantă subacută şi care este o boală fatală. Apare undeva în jurul vârstei de 10-14 ani la copiii care au trecut prin rujeolă, nu toţi, evident, dar nu avem de unde să ştim, şi care nu are niciun fel de soluţie terapeutică, se datorează persistenţei virusului rujeolic la nivelul creierului, care se activează după ani de zile”, declara în vară pentru News.ro dr. Simin Aysel Florescu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş” din București.

„Toate lucrurile astea sunt prevenite de vaccin, aşa că eu cred că balanţa în ceea ce priveşte aceste posibile riscuri ca să zic aşa între ghilimele care sunt minore şi fără niciun fel de impact versus riscul complicaţiilor prin boală şi la distanţă, cred că ar trebui să determine o alegere corectă în opţiunea părinţilor, şi anume vaccinarea”, explică medicul.

Care sunt complicațiile rujeolei?

La 30% din copiii și adulții bolnavi de rujeolă pot apărea complicații, ca de exemplu otite și diaree.

Pneumonia este o complicație potențial gravă care poate duce la decesul unor pacienți cu rujeolă. Pneumonia este cea mai frecventă cauză de deces în rândul deceselor legate de rujeolă.

Rata mortalității în cazul rujeolei este de 1-3 persoane la 1.000 de cazuri, cel mai mare risc fiind la copiii cu vârsta sub cinci ani și la persoanele imunocompromise.

La circa 1 pacient cu rujeolă din 1.000 apare inflamația țesutului cerebral (encefalită), o afecțiune care duce la handicap neurologic permanent în aproximativ unul din patru cazuri.

Foarte rar, o infecție persistentă cu virusul rujeolei poate produce panencefalită sclerozantă subacută (PESS), o boală în care nervii și țesutul cerebral degenerează progresiv și care este mai probabil să apară dacă infecția cu rujeolă are loc la o vârstă mai mică. PESS apare de obicei după câțiva ani de la îmbolnăvirea pacientului cu rujeolă, în medie după 7-10 ani de la infectare. Printre simptome se numără schimbări de personalitate, deteriorare graduală a stării mentale, spasme musculare și alte simptome neuromusculare. PESS nu se vindecă și duce întotdeauna la deces.

Cum se transmite rujeola?

Virusul rujeolei se transmite prin stropii din aer produși când persoana infectată tușește sau strănută. Stropii care conțin virusul pot rămâne în aer mai multe ore, iar pe suprafețele contaminate virusul rămâne contagios până la 2 ore. Persoana bolnavă poate transmite rujeola chiar înainte de apariția erupției (de obicei 4 zile) și timp de aproximativ 4 zile după apariția erupției.

Rujeola se răspândește cu ușurință în rândul persoanelor nevaccinate. Se estimează că o persoană cu rujeolă poate transmite infecția, în medie, la 12-18 persoane neprotejate.

Cine este expus la riscul de rujeolă?

Persoanele nevaccinate împotriva rujeolei sau care nu au avut boala sunt expuse la riscul de a lua rujeolă la orice vârstă.

Cum poate fi prevenită rujeola?

Singurul mod de protecție împotriva rujeolei este vaccinarea. Vaccinul ROR (rujeolă, oreion și rubeolă) este un vaccin combinat care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Vaccinul ROR este sigur și eficace și are foarte puține efecte secundare. S-au raportat reacții ușoare, de exemplu febră, înroșire și umflare la locul injecție, potrivit European Centre for Disease Prevention and Control.

Unele persoane vaccinate fac o erupție neinfecțioasă ușoară pe piele, asemănătoare cu cea care apare în cazul rujeolei, de regulă după 7-14 zile de la vaccinare, care dispare în interval de 1-3 zile.

Pentru protecția maximă este nevoie de două doze de vaccin. În țările europene, prima doză se administrează la copii cu vârste între 10 și 18 luni. A doua doză se poate administra după cel puțin o lună de la prima doză, conform calendarului național de vaccinare.

Vaccinul ROR se poate administra și la vârste mai mici în caz că există focare. Sugarii cu vârste între șase și nouă luni dintr-o zonă – sau care urmează să călătorească în zone – cu risc mare de expunere la rujeolă ar trebui să primească o doză suplimentară de vaccin ROR.

Doza administrată înainte de vârsta de nouă luni este o doză suplimentară la cele două doze cuprinse în programul național de vaccinare, destinate să asigure protecția completă.

Cum se tratează rujeola?

Nu există niciun tratament specific pentru rujeolă. Majoritatea persoanelor se însănătoșesc cu tratament de susținere, care poate cuprinde hidratare și medicamente împotriva febrei.

Se pot lua diverse măsuri pentru a se evita transmiterea rujeolei, cum ar fi plasarea în carantină de la școală sau serviciu atât a persoanei bolnave, cât și a persoanelor apropiate la care nu se cunoaște cu certitudine situația vaccinărilor.

Antibioticele nu sunt eficace împotriva rujeolei dat fiind că boala este cauzată de un virus. Antibioticele sunt însă deseori folosite pentru a trata complicațiile cu infecții bacteriene care pot apărea din cauza rujeolei, cum ar fi pneumonia și otitele.

Focar de rujeolă la o școală din București. Medic de la Institutul Matei Balș: Jumătate din secțiile de copii sunt pline

Rujeola este o afecţiune care poate da complicaţii severe, chiar mortale

Care sunt complicațiile rujeolei?

Cum se transmite rujeola?

Cine este expus la riscul de rujeolă?

Cum poate fi prevenită rujeola?

Cum se tratează rujeola?

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”