„Moment istoric”: UE a ajuns la un acord privind gestionarea migranților / Cei veniți la granițele UE vor fi verificați și plasați în centre dacă au șanse mici să primească dreptul de azil / Reguli pentru cazul unui nou val masiv de refugiați

UE a ajuns la un acord asupra unui nou set de reguli pentru gestionarea migrației și azilului, a anunțat miercuri Roberta Metsola, președintele Parlamentului European, pe platforma de socializare X.

„20 decembrie 2023 va rămâne în istorie. Ziua în care UE a ajuns la un acord istoric privind un nou set de norme pentru gestionarea migrației și a solicitărilor de azil. Europa a sfidat încă o dată toate obstacolele. Sunt foarte mândră de faptul că, prin Pactul privind migrația și dreptul de azil, am obținut rezultate și am oferit soluții”, a spus ea.

Acordul privind migrația, un „moment istoric”

După ani de discuții și o noapte întreagă de negocieri de ultim moment, eurodeputații și reprezentanții statelor membre au ajuns miercuri dimineață la un acord – criticat de activiștii pentru drepturile omului – privind spinoasa reformă a sistemului european de migrație, notează AFP.

„S-a ajuns la un acord politic asupra celor cinci dosare ale noului Pact privind migrația și azilul”, a scris președinția spaniolă a Consiliului UE pe platforma X (fostul Twitter). Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a salutat acest lucru ca fiind un „moment istoric”.

Pactul privind azilul și migrația, înaintat de Comisia Europeană în septembrie 2020, reprezintă o nouă încercare de revizuire a normelor europene, după eșecul propunerii anterioare, din 2016, venite în urma crizei refugiaților.

Acesta include controale mai stricte la sosirea migranților în UE, centre închise în apropierea frontierelor pentru a-i trimite mai repede înapoi pe cei care nu au dreptul la azil și un mecanism obligatoriu de solidaritate între statele membre în beneficiul țărilor aflate sub presiunea migrației.

Acordul politic mai trebuie totuși să fie aprobat în mod oficial de Consiliu (statele membre) și de Parlamentul European.

Obiectivul este ca toate textele să fie adoptate definitiv înainte de alegerile europene din iunie 2024, într-un moment în care chestiunea imigrației domină dezbaterea politică în multe țări europene, pe fondul ascensiunii partidelor de extremă dreapta și populiste.

ONG-uri: „Un sistem prost conceput, costisitor și nemilos”

Cu toate acestea, reforma a atras critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului.

Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas și Save the Children, au scris luni o scrisoare deschisă negociatorilor pentru a-i avertiza asupra riscului de a vedea cum pactul privind migrația va duce la „un sistem prost conceput, costisitor și nemilos”.

Eurodeputatul Damien Carême a criticat pactul, spunând că „face de rușine cele mai bune valori ale Europei”. „Vom finanța ziduri, sârmă ghimpată și sisteme de securitate în toată Europa”, a scris el pe platforma X.

Solidaritate obligatorie

Reforma discutată la Bruxelles păstrează regula actuală conform căreia prima țară în care un solicitant de azil intră în UE este responsabilă pentru cazul său, cu câteva modificări.

Dar, pentru a ajuta țările mediteraneene unde ajung mulți exilați, a fost organizat un sistem de solidaritate obligatorie în caz de presiune migratorie. Celelalte state membre trebuie să contribuie prin preluarea solicitanților de azil (relocări) sau prin acordarea de sprijin financiar.

Reforma prevede, de asemenea, o „verificare” a migranților la sosire și o „procedură la frontieră” pentru cei care, din punct de vedere statistic, au cele mai mici șanse de a primi azil, care vor fi plasați în centre pentru a putea fi trimiși mai repede în țara de origine sau de tranzit. Această procedură se va aplica persoanelor care provin din țări în care rata medie de recunoaștere a statutului de refugiat în UE este mai mică de 20%.

Consiliul a insistat asupra faptului că și familiile cu copii cu vârsta sub 12 ani ar trebui să fie acoperite de o astfel de procedură, care implică o formă de detenție, în centre situate în apropierea frontierelor sau a aeroporturilor, de exemplu.

Parlamentul European a obținut garanții privind un mecanism de monitorizare a drepturilor fundamentale în cadrul acestor proceduri la frontieră, condițiile de primire a familiilor cu copii mici și accesul la consiliere juridică gratuită pentru migranți, a declarat pentru AFP eurodeputata franceză Fabienne Keller (Renew Europe), raportor pentru unul dintre texte.

Reguli pentru cazul unui nou val masiv de refugiați

Un alt text convenit este un regulament privind situațiile de criză și de forță majoră, menit să organizeze un răspuns în cazul unui aflux masiv de migranți într-un stat membru al UE, așa cum a fost cazul în momentul crizei refugiaților din 2015-2016.

Și în acest caz, regulamentul prevede o solidaritate obligatorie între statele membre și introducerea unui sistem de derogare care protejează mai puțin solicitanții de azil decât în cadrul procedurilor obișnuite, cu posibilitatea de a prelungi durata de detenție la frontierele externe ale blocului.

În prezent, UE se confruntă cu o creștere a numărului de sosiri ilegale și a cererilor de azil. În primele unsprezece luni ale anului 2023, agenția Frontex a înregistrat peste 355.000 de treceri ale frontierelor externe ale UE, ceea ce reprezintă o creștere de 17 %.

Cererile de azil ar putea ajunge la peste un milion până la sfârșitul anului 2023, potrivit Agenției UE pentru Azil (EUAA).