Șeful ANPC despre amenzile date băncilor: Nu am emis încă Ordinul / Vom spune clienților ce au de făcut la „momentul oportun”

​La începutul acestei săptămâni, știrea că ANPC a amendat 11 bănci pentru practici înșelătoare cu privire la calculul ratelor a făcut înconjurul redacțiilor. Comunicatul ANPC sugera înțelegeri cartelare între bănci, acuzând instituțiile de credit într-un limbaj ușor populist că îi „îngenunchează pe români”. Nicăieri în comunicat însă nu se arăta care anume articol din ce lege fusese încălcat. HotNews a stat de vorbă cu toate părțile implicate, pentru a afla ce au de făcut de acum încolo clienții și ce urmează în continuare.

Ce se spune de fapt în procesele verbale emise de ANPC și consultate de HotNews

Nimeni nu știa însă cu exactitate care este articolul din lege pentru încălcarea căruia au fost băncile sancționate. Amenzile ANPC și comunicatul de presă care a urmat au creat însă mari așteptări în rândul populației și a unor avocați. Oamenii speră să fie chemați la bancă și să li se recalculeze ratele.

„Este vorba despre un număr foarte mare de consumatori ce au devenit peste noapte susținători ai unui întreg sistem bancar și mai puțin ai lor înșiși. Să realizezi că, la jumătatea contractului de împrumut, nu ai făcut altceva decât să plătești dobânzi și foarte puțin din credit, este o povară mare pe umerii debitorilor”, afirmă Constantinescu. Dacă lucrurile ar fi fost echilibrate, precizează șeful ANPC, „într-un mod rational și în favoarea consumatorilor, probabil multe familii, astăzi, nu ar mai trăi o dramă financiară”.

Mai mult, “pentru a putea restabili echilibrul contractual, pe lângă sancțiunea contravențională, respectiv 11 amenzi în valoare de 550.000 lei, comisarii ANPC au propus măsura de emitere a unor noi grafice de rambursare, atât pentru creditele aflate în curs, cât și pentru cele viitoare, unde principalul creditului datorat să fie achitat de către consumatori în rate egale, pe întreaga perioadă de creditare, în raport cu dobânda aferentă creditului”, se arată în comunicatul emis de Horia Constantinescu. (sublinierile aparțin red.)

Unul din procesele verbale consultate de HotNews invocau încălcarea art 6. alin. 1 litera d, din Legea 363/2007. Unde, dacă mergem la textul de lege, vedem că este vorba de „o practică comercială este considerată ca fiind acţiune înşelătoare dacă aceasta conţine informaţii false sau, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu”.

În discuția cu HotNews, Horia Constantinescu admite că nu a semnat încă Ordinul privind sancționarea băncilor

În discuția cu HotNews, Horia Constantinescu admite că nu a semnat încă Ordinul privind sancționarea băncilor. Și că, deși verificările au inclus în această fază 11 bănci, urmează și celelalte la control.

„Sunt câteva zeci de bănci în România iar capacitatea noastră ca instituție e totuși limitată, a spus pentru HotNews șeful ANPC. Acțiunea va continua și cu celelalte, dar deocamdată acesta a fost volumul de activitate pe care l-am putut gestiona. Sigur că și noi ne dorim mai mult, dar deocamdată ni s-au blocat angajările și avem un colectiv restrâns”, a explicat acesta.

Constantinescu vorbește despre cele „peste 200 de sesizări” ale consumatorilor. ”Le citim, le centralizăm și pornim astfel de acțiuni care îi au în vedere și pe cei cărora nu am apucat să le răspundem. Dar, știind cu ce ne-au sesizat, o transformăm în tematici regionale sau naționale astfel încât să îi cuprindem și pe cei care nu ne-au sesizat încă, dar care se află în aceeași situație”, spune șeful ANPC.

Potrivit șefului ANPC, Ordinul urmează să fie emis în intervalul de 5 zile lucrătoare prevăzut de lege. „E vorba de o Comisie care tratează cazul cu maximă seriozitate și care îl va prezenta spre aprobare, comisie cu ai cărei membri am avut deja discuții punctuale. Lucrurile comportă încă discuții la nivelul acestei comisii. În general, acolo unde e o comisie alcătuită din funcționari publici mai presus de orice fel de bănuială privind o posibilă imixtiune politică, prefer să-i las să-și facă treaba”, spune șeful ANPC.

Ce au de făcut clienții? Dar băncile?

În consecință, spune șeful ANPC, documentele vor fi emise și semnate. Întrebat ce trebuie să știe sau să facă clienții în urma amenzilor date de ANPC băncilor, Horia Contantinescu a spus că va reveni „la momentul oportun” pentru a le comunica clienților (dar și băncilor) ce au de făcut.

„În procesele verbale noi face constatări și aplicăm sancțiuni. Nu mă lasă legea să dau indicații. Nu sunt eu în măsură să mă transform în cel care ar putea să ia decizii în numele sistemului bancar sau al vreunei bănci vizate, pentru că unii pot lua o decizie, alții poate vor lua o altă decizie….. Nu avem calitatea de a le spune băncilor cum să procedeze, dar avem calitatea de a le spune băncilor: de acum înainte încetați cu această practică cu caracter incorect și înșelător conform actului normativ în baza căruia s-au întocmit actele de control”, a precizat Horia Constantinescu.

Ce spun părțile implicate: „E o discrepanță uriașă între comunicatul ANPC și ceea ce se regăsește de fapt în procesele verbale”

„Băncile au încălcat de fapt matematica de clasa a 4-a!, spune reprezentantul unei bănci care a fost „ocolită” deocamdată de sancțiunile ANPC. Actuala Protecție a Consumatorilor consideră că e o practică comercială incorectă faptul că se percepe mai multă dobândă în perioada de începutul creditului. Dar e o discrepanță destul de mare între comunicatul public politic și ceea ce se regăsește în procesele verbale, dar în principiu cam asta ar fi ideea: că este o practică incorectă din cauza faptului că clienții rambursează mai întâi dobânda și abia apoi principalul. Acesta e de fapt principiu anuităților. Există și rate de capital egale dar cu dobândă descrescătoare și avem credite de acest fel acordate. Dar din păcate nu toți clienții și le pot permite fiindcă trebuie să te încadrezi în gradul de îndatorare stabilit de BNR”, mai spun aceștia.

O altă bancă, din rândul celor sancționate, spune că nu e deloc îngrijorată, întrucât ordinul Președintelui ANPC va fi imediat contestat în instanță. În toată Europa sunt două modalități de a da creditul. Să îl dai în rate egale sau în rate descrescătoare. La cele cu rate egale evident că la început dobânda e mai mare iar principalul e mai mic”, au spus pentru HotNews bancherii comerciali.

Dacă am proceda cum vrea ANPC, am avea două riscuri: primul e să nu te încadrezi la suma solicitată, iar un alt risc este că în cei 20 de ani cât durează creditul, dobânda să urce și să plătești mai mult

„Ai de-a face cu două riscuri: primul e să nu te încadrezi la suma solicitată întrucât rata nu trebuie să-ți depășească 40% din venit. Iar un alt risc este cel care decurge din faptul că nu ai cum să știi ce se va întâmpla cu dobânda în următorii 20-25 sau 30 de ani, pe perioada în care ai contractat creditul. Există riscul ca dobânda să crească și să plătești ulterior o dobândă și mai mare. Ideea e că nu ai niciun control asupra evoluției viitoare a dobânzii”, mai spun aceștia.

Un alt bancher crede că dacă contractele de credit ar fi revizuite în totalitate pentru a le transforma în credite cu rate descrescătoare, asta ar duce la blocarea creditării.

Una peste alta, șeful ANPC a mai spus public că va transmite și Consiliului Concurenței cele constatate pentru a face și dânșii o analiză a întregii situații. Deocamdată, reprezentanții Consiliului Concurenței au declarat pentru HotNews că nu au primit niciun document.

Contextul

În România există în acest moment o discuție publică privind transferul protecției consumatorilor de servicii și produse financiare de la ANPC (care le deține în prezent) către BNR. Argumentele fiecăreia dintre părți sunt valide. Una din părți spune că ANPC nu are suficient de mulți oameni buni cunoscători ai legislației financiare (în special la nivel județean), în vreme ce cealaltă parte susține că BNR este un protector al băncilor și că nu ar fi imparțial în relația client-bancă.

În Europa, protecția consumatorilor de servicii financiare este asigurată de la țară la țară. În unele cazuri e „în ograda” băncii centrale, iar în alte cazuri nu e. Aici aveți o listă cu statele europene și organismul de protecție a consumatorilor de servicii financiare.

Diferența dintre creditele cu rate egale și cele cu rate descrescătoare

Sistemul de anuități presupune că fiecare rată lunară va fi egală pe parcursul rambursării creditului, ceea ce înseamnă că în prima parte a derulării contractului clientul va plăti mai multe dobânzi și mai puțin din capitalul împrumutat, situație ce se schimbă ulterior.

Sistemul de rate descrescătoare presupune împărțirea capitalului împrumutat în sume egale în fiecare rată lunară, după care se adaugă dobânda curentă, calculată la soldul rămas al creditului. Efectul este acela că prima rată va fi substanțial mai mare decât cea din sistemul cu anuități, dar ratele subsecvente vor fi din ce în ce mai mici.

Bineînțeles că plata în sistemul de rate descrescătoare reprezintă un avantaj în termeni financiari pe perioada de derulare a creditului, pentru că debitorul plătește mai puține dobânzi în total. De ce ar alege cineva să plătească mai multă dobândă? Pentru că altfel nu s-ar califica să ia suma dorită.

Spre exemplu, la prețul mediu de 1.500 de euro/mp în București, un apartament de 70 mp costă 105.000 de euro sau circa 525.000 de lei. După scăderea avansului de 15%, persoana care dorește să achiziționeze imobilul mai are nevoie de 446.250 de lei, sumă acoperită printr-un credit pe 30 de ani la o dobândă de 8,5% pe an. În cazul în care plata se face în anuități, rata lunară este de 3.431 de lei (270 de lei capital, 3.161 de lei dobândă, în cazul primei rate), în timp ce prima rată în cazul rambursării în rate descrescătoare este cu 28% mai mare la 4.400 de lei (1.240 capital, 3.161 dobândă). Puteți verifica la linkurile următoare scadențarele simulate pentru cele două credite cu ajutorul unui calculator online: anuități și rate descrescătoare.

Potrivit Regulamentului BNR 17/2012, băncile sunt obligate să respecte un grad maxim de îndatorare pentru debitori de 40%, ceea ce reprezintă nivelul obligațiilor de plată lunare din veniturile nete. Deci, pentru același credit, în cazul rambursării în anuități venitul lunar minim necesar este de 8.577 de lei, în timp ce pentru rambursarea în rate egale acesta este de 11.000 de lei!, nota Profit.ro într-un articol.

„Cazul rambursării în rate (anuități) descrescătoare reprezintă un dezavantaj pentru consumatori prin prisma faptului că în prima parte a duratei creditului valorile ratelor lunare (anuităților) sunt mult mari decât valoarea ratei lunare determinată prin rambursare în rate (anuități) constante iar reglementările specifice din domeniul financiar, prin care se reglementează gradul de îndatorare, reduce numărul de consumatori care pot fi exigibili pentru rambursarea creditelor în acest mod”, arată chiar un comisar ANPC într-un document trimis chiar Președintelui ANPC Horia Constantinescu., document consultat de HotNews..

Consumatorul are dreptul de a alege modalitatea prin care dorește să ramburseze creditulului doar în cazul contractelor de credit care intră sub incidența O.U.G. nr. 50/2010, conform art. 38, alin. (11), și nu și în cazul contractelor de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, reglementate prin O.U.G. nr. 52/2016, pentru care nu există temei legal în baza căruia consumatorii au dreptul de a alege modalitatea de rambursare a creditelor.

Ce mai arată în documentul trimis de comisarul ANPC președintelui instituției

„În cadrul O.U.G. nr. 50/2010 nu este reglementată modalitatea prin care consumatorii își exercită dreptul prevăzut de art. 38, alin. (11) de a alege modalitatea de rambursare a ratelor, în anuități descrescătoare sau constante, astfel încât apreciez că eventuala faptă contravențională în acest sens poate fi determinată de refuzul dovedit al băncii de a permite consumatorului să aleagă una din cele două variante de rambursare a

creditului prevăzute de legislație, faptă contravențională care este reglementată prin prevederile art. 86, alin. (2) din O.U.G. nr. 50/2010 și nu prin prevederile Legii nr. 363/2007.

Totodată, în cazul contractelor de credit care intră sub incidența O.U.G. nr. 50/2010 prin intermediul Formularului de Informaţii standard la nivel european privind creditul pentru Consumatori, reglementat prin Anexa nr. 2 din O.U.G. nr. 50/2010, consumatorul are la dispoziție o perioadă de până la 15 zile de a compara diferite oferte de pe piață și de a cerceta principalele caracteristici ale produsului de creditare, inclusiv privind modalitatea de rambursare a creditului.

În cazul contractelor de credit care intră sub incidența O.U.G. nr. 50/2010, în condițiile în care prin cele două modalități de rambursare a creditelor, prin rate (anuități) constante sau prin rate (anuități) descrescătoare, consumatorul mediu are atât avantaje, cât și dezavantaje, având în vedere considerentele prezentate, apreciez că acesta nu poate fi determinat să ia decizia de tranzacționare, respectiv de încheiere a contractului de credit, pe care altfel nu ar fi luat-o”.