Surpriza BRD: Bloch renunță la post / Cine este Maria Rousseva, noua propunere a francezilor / Grupul BRD a făcut un profit net de 768 milioane lei în primele 6 luni

Francois Bloch, actualul CEO al BRD a decis să renunțe la funcția sa începând de la finele lunii septembrie, potrivit unui anunț pe site-ul Bursei, în locul lui Consiliul de Administratie numind-o pe Maria Rousseva pentru un mandat de 4 ani. Numirea noii șefe este sub conditia obtinerii aprobarii Băncii Naționale a României. Care a mai respins anterior propunerile francezilor.

Doamna Maria Rousseva detine in prezent functia de Director General Adjunct Global Corporates si in concordanta cu cele de mai sus, acest mandat va inceta dupa obtinerea aprobarii Bancii Nationale a Romaniei pentru functia de Director General al BRD – Groupe Societe Generale S.A.

Complicatul istoric al BRD în România

Dar relația BRD-România-BNR e mai complicată.

Când într-o seara de la începutul lunii decembrie 2011, în biroul Guvernatorului BNR Mugur Isarescu a intrat o delegaţie a Société Générale condusă de numărul doi al băncii franceze, Bernardo Sanchez Incera și de șeful operaţiunilor internaţionale Jean Louis Mattei , atât Isărescu cât și francezii știau că nu e doar o vizită de curtoazie.

Francezii veniseră să îl prezinte formal pe Alexandre Maymat, cel care urma să preia șefia operatiunilor SocGen in Romania, dar discutiile informale care au urmat erau legate de problemele din cadrul BRD-GSG,probleme pe care BNR le depistasera inca din 2010 (vezi in acest articol două pagini din Raportul de control). Intâlnirea cu Isărescu a durat atunci circa doua ore, tonul discutiilor fiind extrem de rece.

Cine este posibilul nou CEO

Director al băncii rusești Rosbank (de unde venise și Francois Bloch în 2016) până în aprilie 2022, Maria Rousseva este propusă pentru funcția de country manager al BRD. Grupul Societe Generale din Franța urmărește să propună la conducerea BRD România pe Maria Rousseva, cetățean de naționalitate bulgară.

Creditul dat Elenei Udrea și problemele care au decurs de la el

Unul din scandalurile anilor trecuti a fost cel in care, potrivit procuraturii, Elena Udrea i-ar fi solicitat directorului Popa Sorin Mihai acordarea unui credit in valoare de 3.280.000 de euro, in regim Private Banking (client privilegiat), fara sa fi urmat procedura obisnuita a negocierii conditiilor de finantare cu persoanele aflate in subordinea directorului.

Aceasta ar fi pus la dispozitia bancii un raport supraevaluat a terenurilor pe care trebuia instituita ipoteca. Ulterior, fostul ministru ar fi solicitat cedarea creditului prin novatie catre o alta persoana, in conditiile in care cunostea ca persoana respectiva nu are posibilitatea sa achite obligatiile rezultate din contractul de credit, in sensul ca nu avea bunurile necesare cu care sa garanteze achitarea intregului credit.

Prejudiciul cauzat bancii este evaluat de procurori la 2.576.541,53 euro, constand in creditul de care a beneficiat si bunurile mobile si imobile ce au fost scoase din sfera garantiilor contractuale si nu mai pot fi executate.

In perioada 2007- 2010, Popa Sorin Mihai, in calitate de director general adjunct al BRD, a acordat Elenei Udrea o serie de derogari care au condus la prejudicierea bancii.

Prejudiciul in dauna bancii a fost determinat de neincasarea sumelor datorate cu titlu de dobanda sau comision si prin neexecutarea garantiilor la momentul la care creditul putea fi declarat scadent anticipat (practic a amanat declararea creditului ca neperformant si a privat banca de posibilitatea recuperarii creantei din executarea garantiilor).

De asemenea, acesta este acuzat ca a permis scoaterea bunurilor debitorului Elenei Udrea de sub incidenta contractului de garantie si ca, la cererea acesteia, a permis aprobarea unui contract de novatie, prin care debitorul initial solvabil a fost inlocuit cu unul insolvabil, imprejurare in care banca s-a aflat in imposibilitatea de a-si recupera creditul.

In conformitate cu atributiile stabilite prin contractul de administrare, Popa Sorin Mihai avea atributii de coordonare si control cu privire la activitatea structurilor de Private Banking (clienti privilegiati) si risc, atributii in validarea si aprobarea ofertarii clientilor privilegiati, precum si in ceea ce priveste acordarea de derogari de la prevederile normei bancare.

Despre acest credit afirma Elena Udrea, in 2010, ca nu „mai poate dormi” din cauza ratei pe care o are de platit. Aceasta trebuia sa achite integral, pana la finele lui 2010, un credit in valoare de 3 milioane de euro contractat in 2007 pentru achizitionarea unui teren.

Istoricul BRD în România

Societatea Naţională de Credit Industrial, strămoşul BRD-Groupe Société Générale, a fost creată în 1923 ca instituţie publică, statul deţinând 20% din capitalul social, Banca Naţională a României 30%, restul fiind deţinut de particulari, printre care şi un grup de foşti directori ai Marmorosch, Blank & Co., prima bancă modernă din România. Misiunea acestei noi instituţii era finanţarea primelor etape ale dezvoltării sectorului industrial din România.

După Al Doilea Război Mondial, conform Legii Naţionalizării din iunie 1948, Societatea Naţională de Credit Industrial a fost naţionalizată, devenind Banca de Credit pentru Investiţii.

În 1958, după reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiţii a obţinut monopolul în România pentru finanţarea pe termen mediu şi lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepţia agriculturii şi industriei alimentare. Ea a primit un nou nume, devenind Banca de Investiţii. În această perioadă, cea mai mare parte a finanţărilor acordate de Banca Mondială au fost derulate prin Banca de Investiţii.

În 1990, monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate a luat sfârşit. Banca Română pentru Dezvoltare s-a constituit ca bancă comercială şi a preluat activele şi pasivele Băncii de Investiţii. Băncii i s-a acordat o autorizaţie de funcţionare generală.

În decembrie 1998 s-a semnat un acord între Société Générale şi Fondul Proprietăţii de Stat (autoritatea care gestiona participaţiile statului), prin care Société Générale a subscris o majorare de capital de 20% şi a cumpărat un pachet de acţiuni care i-a permis să devină proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.

În 2001, BRD a fost listată la Bursa de Valori Bucureşti, în prima categorie, devenind rapid una dintre cele mai tranzacţionate societăţi. În anul 2003, Banca Română pentru Dezvoltare a devenit BRD – Groupe Société Générale în urma unei campanii de rebranding. În 2004, Société Générale a cumpărat pachetul rezidual de acţiuni deţinut de statul român în capitalul BRD.

Grupul BRD a înregistrat un profit net de 768 milioane RON în semestrul I 2023

Veniturile Grupului BRD au înregistrat o creștere solidă în prima jumătate a anului, ajungând la 1.861 milioane lei și fiind mai mari cu 13,4% în comparație cu primul semestru al anului 2022, arată un comunicat de joi al băncii.

„ Mediul caracterizat de dobânzi în creștere și-a pus amprenta și asupra pasivelor, prin creșterea costurilor de finanțare asociate în principal cu depozitele la termen. Veniturile nete din comisioane s-au redus față de anul precedent, cu 3,4%, influențate în principal de scăderea comisioanelor din activitatea cu carduri și de volumul mai mic al tranzacțiilor cu numerar față de cel de anul trecut (când reacția indusă de războiul dintre Rusia și Ucraina a fost cauza unor retrageri masive de către clienții persoane fizice)”, se arată în comunicat.

Cheltuielile operaționale au totalizat 944 milioane RON în semestrul I 2023 (față de 853 milioane RON în semestrul I 2022), în creștere cu 10,7%. Cheltuielile cu personalul (+11,2% față de anul precedent) au rămas influențate de impactul efectului de preț indus de creșterea salariilor fixe și de ajustarea altor beneficii (în urma noului contract de muncă semnat în iunie 2022), având în vedere persistența unei piețe a muncii tensionate și inflația încă ridicată.

Ca urmare a tuturor celor de mai sus, Grupul BRD a înregistrat un profit net de 768 milioane RON în semestrul I 2023 (+24,4% an/an, de la 617 milioane RON în semestrul I 2022), iar rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) a crescut până la 20,1% în prima jumătate a anului, în comparație cu 15,6% în semestrul I 2022.

N.Red: Articol actualizat în 3 august ora 6:50