Scumpirile își încetinesc ritmul, potrivit Statisticii. De ce supraestimăm uneori rata inflației

Serviciile de curierat (cele poștale în genere) și medicamentele s-au scumpit în luna mai cu circa 25%, potrivit anunțului făcut miercuri de Institutul Național de Statistică, deși rata inflației a coborât la 5,1% (de la 5,9% în aprilie). De notat că în luna mai față de luna aprilie indicele prețurilor de consum chiar a scăzut ușor.

Plafonarea adaosurilor comerciale la unele produse de bază a ajutat BNR la ținerea sub control a prețurilor, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla după ce plafonarea va fi anulată.

În decembrie 2021, dl Ionescu dădea pe un litru de lapte 3,50 lei. Câteva luni mai târziu, aceeași cutie de lapte costa aproape 5 lei. Acum e circa 11 lei. Cel de țară e 15 lei (atât am dat în weekendul trecut într-o piață din Pucioasa- Dâmbovița). Ca să n-o mai lungim, când mergea la piață cu 100 de lei în buzunar, dl. Ionescu își cumpăra mai puține alimente decât acum un an. Mult mai puține.

Pentru dl. Ionescu, inflația înseamnă doar că banii pe care-i are în buzunar valorează lună de lună tot mai puțin. Dar inflația diferă de la persoană la persoană, în funcție de obiceiurile de consum. De asemenea, inflația diferă de la o regiune la alta (una e inflația în București și alta la Caracal). Dar, indiferent unde ai locui, cei cu venituri mici (pensionari, asistați social) o vor resimți mai puternic decât cei cu venituri ridicate.

Deși inflația comunicată de INS a fost de 5,1%, multă lume o resimte ca fiind mai mare. Să nu uităm, cifrele Statisticii sunt doar o medie calculată pe prețurile unor mărfuri din coșul de consum, dar ele nu includ valoarea ratelor tale la credite.

Fiecare percepe inflația în mod personal, dar există câteva lucruri comune

• 1. Potrivit unor sondaje citate de Banca Centrală Europeana, oamenii acordă o atenție mai mare prețurilor care cresc decât celor care scad – majorările de prețuri ne rămân mai mult timp în memorie.

• 2. Cheltuielile mărunte, frecvente sunt mai puternic percepute. În ultimii ani, prețurile unor bunuri si servicii achiziționate frecvent au crescut foarte mult. Printre acestea se numără combustibilii, medicamentele, biletele de avion șamd. Adeseori, acordăm o atenție prea mare variațiilor prețurilor acestor articole atunci când ne gândim la inflație, ceea ce ar putea însemna că, în cele din urmă, supraestimam rata reală a inflației.

• 3. Cheltuielile făcute cu cardul sunt mai slab percepute – o sumă substanțială din bugetul nostru este cheltuită pe bunuri si servicii achizționate mai rar, cum ar fi mașinile si vacanțele. Există si articole pentru care plata se face adesea prin transfer bancar, cum ar fi diferitele facturi. Tendinta noastra este de a remarca mai puțin aceste cheltuieli si variațiile prețurilor acestora atunci cand ne gandim la inflatie.

• 4. Inflatia „personala” contează cel mai mult. Exemplu: daca preturile benzinei cresc mai mult decat preturile altor bunuri si servicii, persoanele care folosesc frecvent autoturismul propriu pot „simti” o rata a inflatiei care este mai mare decat IAPC, cheltuielile acestora cu benzina depasind media. Spre deosebire de acestea, persoanele care folosesc mai rar sau nu folosesc deloc un autoturism propriu inregistreaza o rata a inflatiei „personale” mai scazuta.

• 5. Ratele inflatiei sunt anuale, dar memoria noastra pastreaza informatii mult mai indepartate IPC este inclus, de obicei, in rapoarte ca ritm anual de crestere, ceea ce inseamna ca nivelul general al preturilor pentru o anumita perioada de timp – de exemplu, mai 2013 – este comparat cu cel din aceeasi perioada a anului anterior – respectiv mai 2012. In formarea perceptiilor personale, populatia are in vedere preturile din anii anteriori. Pe parcursul unei lungi perioade, tendinta preturilor este de a creste substantial, chiar si atunci cand se inregistreaza o rata anuala a inflatiei scazuta. De exemplu, daca ritmul anual de crestere a IPC este de 2%, dupa 10 ani nivelul general al preturilor va fi crescut cu peste 20%.

• 6. Variatii ale preturilor comparativ cu variatii ale nivelului de calitate – de cele mai multe ori credem ca variatiile pretului unui produs inseamna inflatie. Uneori, se produce in acelasi timp si o modificare a calitatii produsului. Acest lucru e luat in considerare de IAPC prin scaderea variatiei datorate calitatii. Exemplu: este posibil ca preturile autoturismelor sa fi crescut, dar noile modele includ, cel mai adesea, in versiunea standard echipamente care, anterior, erau vandute ca optiuni suplimentare (cum ar fi sistemele de navigare prin satelit, sistemul de aer conditionat sau airbag-urile). In astfel de cazuri, cresterea preturilor se datoreaza in parte unei cresteri a calitatii, si nu doar inflatiei. Daca preturile autoturismelor au crescut, sa zicem, in medie cu 5%, dar cresterea calitatii reprezinta doar 1%, atunci IAPC va indica o crestere de 4% pentru preturile la acest produs.

Pentru finele acestui an prognoza BNR privind inflația este de 4,9% (+/-1.4), iar pentru finalul lui 2025 prognoza Băncii Centrale e de 3,3%.