China şi Europa de Est vor dezbate săptămâna aceasta la Sofia proiecte comune, sub ochiul vigilent al Uniunii Europene

Pe fondul câtorva luni de tensiune din cauza manevrelor comerciale ale Statelor Unite şi a divizărilor în cadrul UE privind investiţiile chineze, lideri din 16 ţări sosesc în Bulgaria, pentru o întâlnire între China şi ţările din Europa Centrală şi de Est, în această săptămână, pentru a vorbi despre proiecte comune şi investiţii în regiune, potrivit Dnevnik, citată de Rador.

În al şaselea an al evenimentului, acesta va fi găzduit de Sofia, după Varşovia (acolo a fost prima întâlnire, în anul 2012), Bucureşti, Belgrad, Sidzhou (singura gazdă în afara Europei), Riga şi Budapesta. Cu toate acestea, în lunile care au precedat evenimentul, au apărut informaţii cum că acesta ar putea fi amânat. Marile îngrijorări în Europa, pentru care China a gândit această oportunitate, sunt legate de pericolul ca regiunea, care încă ajunge din urmă Europa de Vest, se poate transforma într-un „cal troian“ în UE cu viitoarele state membre ale Balcanilor de Vest şi prin intermediul lor să îşi garanteze influenţă în blocul comunitar.

China nu ascunde faptul că, în formatul „16 + 1“ caută o platformă pentru cooperarea economică în sectorul infrastructurii – în timp ce preşedintele Xi Jinping lucrează în mod activ la proiectul „O centură, un drum”, în care Europa este punctul final. Lucrările la diferite segmente ale acestuia (drumuri, căi ferate, infrastructură energetică etc.) sunt mai uşoare într-un format bilateral – în discuţiile separate cu ţările din Europa Centrală şi de Est – decât dacă partenerul este Comisia Europeană, cred reprezentanţii europeni.

Între timp, unele ţări din Europa Centrală şi de Est, a căror retorică dură în ultimii ani este deseori îndreptată împotriva Bruxelles-ului, se întrec în a îşi proclama relaţii bune cu China şi pentru a oferi companiilor din ţările asiatice mai multe oportunităţi de afaceri. Preşedintele ceh Milos Zeman a spus chiar că Praga este gata să se ofere ca „un transportator aerian pentru China în Europa”.

Alţii susţin că împrumuturile de la băncile chineze sunt necondiţionate – spre deosebire de fondurile europene, pentru care există proceduri stricte privind candidatura şi absorbţia. În Balcanii de Vest, unde unele state membre UE se tem (şi) de mai mare influenţă chineză, unele dintre proiectele comune cu China au început ca acorduri interguvernamentale, pentru a nu mai fi nevoie să fie anunţate licitaţii publice.

Cel mai înalt reprezentant chinez la reuniune va fi premierul Li Keqiang. Invitaţi la Sofia vor fi lideri din Albania, Bosnia şi Herţegovina, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia, Serbia, Ungaria, Croaţia, Muntenegru şi Republica Cehă. În afară de întâlnirea „16 + 1”, pe 6 şi 7 iulie, Li se va întâlni cu preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, cu premierul bulgar, Boiko Borisov, precum şi cu alţi reprezentanţi.

Beneficiile

„Noi credem că platforma de cooperare „16 + 1” poate facilita dezvoltarea economică a ţărilor din Europa Centrală şi de Est prin investiţii şi punerea în aplicare a diverselor proiecte“, a declarat Georgi Georgiev, la conferinţa internaţională, vineri, citat de Xinhua. Potrivit afirmaţiilor sale, Sofia este mulţumită de colaborarea activă a ţărilor din cadrul forumului în domeniul agriculturii, unde Bulgaria joacă un rol important, dar mai e nevoie în infrastructură, finanţe, tehnologie, ştiinţă şi sănătate.

Huang Ping, de la Institutul pentru Studii Europene de pe lângă Academia Chineză pentru Ştiinţe Sociale, care este şi preşedinte al Centrului China-CEE Institute, a declarat că formatul a ajutat deja la „echilibrarea“, parteneriatul între China şi UE. Astfel, China promovează ideea că cooperarea, pe care doreşte să lucreze cu ţările din Europa Centrală şi de Est, va fi benefică pentru ambele părţi.

Inel din verigă

Problema privind rolul reuniunilor îngrijorează însă Europa. A trebuit ca ministrul chinez de externe să explice, luna trecută, că această cooperare stimulează integrarea europeană, iar la sfârşitul săptămânii trecute, adjunctul său, Wang Chao, să insiste că formatul nu este sub nicio formă îndreptat împotriva Uniunii Europene şi obiectivul este consolidarea încrederii.

Potrivit afirmaţiilor lui Wang, mecanismul creează oportunităţi de cooperare voluntară şi beneficii „complementare“ între regiuni şi acest lucru poate contribui la dezvoltarea constantă a Europei şi reducerea discrepanţelor între diferite regiuni individuale din blocul comunitar.

Pentru Li, summit-ul este doar o verigă din lanţul forumurilor la cel mai înalt nivel, la care va participa în zilele următoare. După întâlnire, el pleacă în Germania pentru a V-a rundă de consultări interguvernamentale, cu zece zile înainte de forumurile politice şi de afaceri ale UE – China, săptămâna viitoare. Acest lucru se întâmplă într-un moment în care Berlinul oferă un control mai strict al investiţiilor chineze în UE, din cauza îngrijorărilor reprezentanţilor oficiali germani şi cercetătorilor că tranzacţii ale firmelor chineze şi cerinţele de transfer de tehnologie „în schimbul” dreptului la muncă în China poate să confişte avantajul tehnologic cheie.

O altă preocupare exprimată de liderii germani şi omologii lor europeni este că, deşi China caută apropierea de Europa, din cauza tensiunilor în creştere şi a retoricii unui război comercial cu Statele Unite, Beijingul nu este gata să ofere investitorilor străini aceleaşi condiţii, cum are cu businessul chinez în Europa şi în multe alte părţi ale lumii. Simbolic, înainte de vizita lui Li în Europa, China a anunţat vineri că va liberaliza accesul investiţiilor străine la 15 sectoare şi va înlesni regulile pentru „companiile mixte“ în industria de automobile.

Încă nu e clar dacă acest lucru va linişti companiile germane, pentru care e o problemă şi competivitatea specifică a mediului de afaceri chinez, care se bazează adesea pe ajutor de stat. Bruxelles şi Beijing au anunţat, la sfârşitul lunii mai, că doresc să lucreze pentru un „acord de investiţii”, dar între ele rămân subiecte controversate.

Dnevnik, citată de Rador