Vânzarea cetățeniei în Bulgaria: Nimeni nu ştie câţi dintre noii cetăţeni rămân în țară
Statul bulgar nu are nicio idee despre numărul persoanelor care au obţinut pașaport bulgăresc și apoi au rămas să trăiască și să muncească în Bulgaria, a reieşit din afirmaţiile vicepreşedintelui bulgar Iliana Iotova, notează Mediapool, citată de Rador. Ea s-a întâlnit cu jurnalişti, pentru a prezenta activitatea Administraţiei Prezidenţiale de la Sofia cu privire la emiterea decretelor pentru obţinerea cetăţeniei bulgare.
În anul 2018, aproape 15.000 de străini au primit permisiunea de a primi cetăţenie bulgară, arată datele Ministerului Justiţiei. Naturalizarea datorită originii bulgare a străinilor este susţinută oficial de guvern şi de mediul de afaceri, din cauza populaţiei în scădere. Problema este că statul bulgar oferă paşapoarte bulgăreşti unor străini care apoi le folosesc pentru a începe munca în Europa de Vest.
„Este o enigmă absolută câţi dintre oameni rămân să trăiască în Bulgaria”, a spus vicepreşedintele bulgar şi a insistat ca autorităţile să facă un registru. Ea a explicat că a încercat să găsească informaţii cu privire la acest subiect, însă chiar şi pentru vicepreşedintele ţării acest lucru s-a dovedit a fi imposibil. Astfel, Iotova ajunge la concluzia că nimeni nu urmăreşte dacă noii bulgari au rămas în ţară sau au plecat direct în străinătate. A doua opţiune e mult mai probabilă.
Legea obligă străinii care solicită cetățenie să desemneze o adresă oficială din Bulgaria pentru corespondență. Apoi, această adresă este trecută în cartea lor de identitate din Bulgaria. Din acest motiv, adresa Primăriei „Sredets” din Sofia este folosită de aproape 37 000 de persoane. Ulterior, ei nu au făcut nimic pentru a-și schimba adresa sau a vota la alegeri. Nu există informații dacă plătesc taxe și contribuții la asigurările sociale în țară. Aceasta duce la concluzia că noii bulgari părăsesc Bulgaria imediat după ce-și ridică pașapoartele.
Vicepreședintele Iliana Iotova insistă asupra reformei sistemului pentru acordarea de cetățenie bulgară și asupra stabilirii unei politici de stat pentru comunitățile bulgare din străinătate. Vicepreședintele este autorizat să emită decretele privind cetățenia, care încheie procedura de naturalizare în baza originii bulgare. Cu toate acestea, procesul începe cu emiterea unui certificat de origine bulgară, emis de Agenția de Stat pentru Bulgarii din Străinătate (uneori fără niciun temei).
Agenţia pentru Bulgarii din Srăinătate a fost zguduită de un serios scandal de corupţie, în toamna anului trecut, când a fost arestat şeful acesteia, Petăr Haralampiev, şi secretarul general Krasimir Tomov.
Iliana Iotova povesteşte că la preşedintele Bulgariei au ajuns duplicate în care angajaţii Agenţiei de Stat pentru Bulgarii din Străinătate subliniau doar că străinii sunt de origine bulgară. Dovezi nu au fost anexate. Iotova propune ca certificatele ce atestă originea ale Agenţiei să fie eliminate, iar autorităţile să le înlocuiască cu un examen de limbă bulgară. Atunci, munca Agenţiei de Stat pentru Bulgarii din Străinătate poate să fie preluată integral de la Ministerul de Justiţie.
„Candidaţii pentru naturalizare în baza originii bulgare trebuie să vorbească limba bulgară. Am avut discuţii (cu celelalte autorităţi), însă deocamdată nu găsesc înţelegere”, a spus vicepreşedintele bulgar. În opinia sa, vorbirea limbii este mai importantă decât actualele certificate de origine, care se emit de către Agenţie. Iliana Iotova insistă ca paşapoartele să se ofere în cadrul unei ceremonii.
„În momentul de faţă, noi mai avem puţin şi le trimitem prin poştă. Ţin foarte mult să se schimbe ceremonia. Cel puţin o dată, aceşti oameni trebuie să audă imnul Bulgariei şi să jure în faţa drapelului naţional. Trebuie să aibă şi cunoştinţe de bază din Constituţie”, a spus vicepreşedintele Bulgariei.