Ucraina: Europenii şi americanii au blocat la ONU o reuniune solicitată de Moscova

Europenii şi Statele Unite au blocat luni ţinerea unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU privind folosirea limbilor în Ucraina, solicitată de Rusia în ziua învestirii noului preşedinte ucrainean, Volodimir Zelenski, şi văzută ca o încercare vizând „să îl pună în dificultate”, relatează AFP conform Agerpres.

Un vot de procedură contra reuniunii a fost sprijinit de şase ţări (Franţa, Marea Britanie, Germania, Polonia, Belgia şi Statele Unite). Pentru sesiune au votat cinci ţări (Rusia, China, Africa de Sud, Republica Dominicană şi Guineea Ecuatorială), iar alte patru s-au abţinut (Indonezia, Cote d’Ivoire, Peru şi Kuweit).

În cursul voturilor de procedură în Consiliul de Securitate, nu există drept de veto.

Într-o scrisoare de la sfârşitul săptămânii trecute, ambasadorul rus la ONU, Vasili Nebenzia, a cerut această sesiune de urgenţă aducând în discuţie o lege din Ucraina privind „folosirea limbii ucrainene ca limbă naţională”. Potrivit Moscovei, aceasta „încalcă direct spiritul şi litera” dispoziţiilor acordului de la Minsk (2015) aprobate de o rezoluţie a ONU.

Legea, care urmează să intre în vigoare la jumătatea lui iulie, a fost votată la 25 aprilie de parlamentul de la Kiev şi a fost denunţată imediat de Rusia. Printre altele, ea majorează procentul folosirii limbii ucrainene în mass-media.

Reuniunea a fost solicitată „fără preaviz” de Rusia, a criticat ambasadorul francez la ONU, François Delattre, explicând de ce Franţa a cerut ca aceasta să nu aibă loc. Ea urmăreşte „să îl pună în dificultate pe preşedintele” Zelenski, a acuzat el, susţinut în special de Germania, Polonia şi Statele Unite.

„Nu există un conflict ruso-ucrainean”, a replicat Vasili Nebenzia, afirmând că actuala criză din estul ucrainean este o problemă internă a Ucrainei. El a denunţat o „ucrainizare forţată” în estul ţării, unde trăieşte o minoritate rusofonă, atunci când legea va intra în vigoare. El a subliniat, de asemenea, că legea ignoră Constituţia Ucrainei.

Problema limbii este dureroasă în Ucraina, care a făcut parte din Imperiul Ţarist şi apoi din URSS, şi unde folosirea limbii ucrainene a fost supusă restricţiilor, iar în unele perioade chiar interdicţiei.

Dacă utilizarea limbii a progresat după prăbuşirea Uniunii Sovietice în 1991, şi mai mult din 2014 şi de la începutul crizei cu Rusia, această ţară cu aproape 45 de milioane de locuitori numără o importantă comunitate rusofonă concentrată în est şi în sud.