Germania: Merkel dorește să continue să guverneze cu SPD, în ciuda crizei politice

Liderul Partidului Social Democrat, membru al „marii coaliții”, și-a anunțat demisia duminică după dezastrul înregistrat de partidul său la alegerile europene. Angela Merkel dorește să continue să guverneze cu Partidul Social Democrat (SPD). La câteva ore după demisia-surpriză a d-nei Andrea Nahles de la președinția SPD, cancelarul german a venit să informeze presa: „Vom continua munca în cadrul ‘marii coaliții’ cu multă seriozitate și un mare sentiment de responsabilitate”, a asigurat Merkel, pe un ton grav, într-o alocuţiune de două minute, care nu a fost urmată de întrebări, potrivit Le Monde, citat de Rador.

Această declarație a cancelarului, neobișnuită cu discursurile grăbite, spune multe despre incertitudinea care apasă asupra viitorului guvernului său, la o săptămână după nişte alegeri europene dureroase pentru cele două partide ale coaliției sale. Duminică, 26 mai, CDU-CSU a ajuns cu siguranță pe primul loc, dar a obținut doar 28,9% din voturi (cu 6,4 puncte mai puţin față de 2014). Pentru social-democrați, deruta a fost și mai severă. Cu 15,8% din voturi, SPD nu doar că a scăzut cu 11,5 puncte față scorul de la alegerile europene din 2014, ci, pentru prima dată în istoria sa, a fost precedat de Verzi la nivel național.

La această umilire s-a adăugat o alta: pe 26 mai, SPD a ajuns pe locul al doilea în spatele CDU la alegerile locale din Bremen. Lucru nemaivăzut vreodată în 73 de ani în acest mic land din nordul Germaniei, considerat un bastion de necucerit al social-democrației. Incertitudinea domină în Germania.

Duminică, 2 iunie, la mai puțin de o săptămână după acest eşec, Andrea Nahles a tras concluziile şi şi-a anunțat plecarea, atât de la președinția partidului, cât și de la conducerea grupului parlamentar. „Dezbaterile din cadrul grupului și multe declaraţii venite din interiorul partidului m-au convins că nu mai am sprijinul necesar pentru îndeplinirea îndatoririlor mele”, a punctat ea într-o scrisoare adresată membrilor SPD.

Această decizie a luat prin surprindere pe toată lumea. La două zile după alegerile europene, d-na Nahles anunțase că va reintra în joc pentru mandatul de președinte al grupului SPD în Bundestag, o funcţie pe care a ținut-o din septembrie 2017. Votul trebuia să aibă loc marți, 4 iunie, iar d-na Nahles, care intenţiona să fie din nou candidat, spera că o victorie în grupul parlamentar îi va restabili autoritatea în fruntea partidului. S-a întâmplat exact invers.

În vârstă de 48 de ani, Andrea Nahles, prima femeie președintă a SPD, nu a rezistat decât ceva mai mult de un an în fruntea partidului. Ea a fost aleasă în aprilie 2018 după o altă demisie precipitată, cea a lui Martin Schulz, constrâns să plece după înfrângerea istorică de la alegerile legislative din septembrie 2017, în timpul cărora social-democrații au obţinut doar 20,5% din voturi. El nu a mai fost văzut după acest „război”.

Care vor fi consecințele plecării d-nei Nahles pentru „marea coaliție” la putere în Berlin? Aceasta este marea necunoscută. Ministru al Muncii din 2013 până în 2017,

d-na Nahles a jurat, după eşecul de la legislativele din 2017, că partidul său nu va mai guverna cu CDU. „Le vom închide gura”, a promis ea la acea vreme. Patru luni mai târziu, după ce Merkel nu a reușit să formeze o așa-numită coaliție „jamaicană” cu liberalii și Verzii, Nahles și-a schimbat spectaculos opinia, devenind, peste noapte, cel mai înfocat susţinător al revenirii SPD în guvern …

De atunci, SPD a continuat să înregistreze eșecuri după eșecuri. La alegerile regionale din octombrie 2018, în Bavaria și Hesse, partidul a scăzut cu 10,9 puncte. La alegerile europene din 26 mai, a scăzut cu 11,5 puncte. De fiecare dată, este același scenariu: conservatorii scad, dar ajung în frunte, social-democrații se prăbuşesc, iar ecologiștii cresc în forță, ocupând locul al doilea.

Dacă sancționează o strategie și dacă marchează eșecul unei personalități care, prin greșelile sale, nu a reușit să se impună în fruntea unui partid a cărui derută a început cu mult înainte ca ea să-i preia conducerea, plecarea d-nei Nahles este, incontestabil, un salt uriaș către necunoscut. Pentru că, deşi președintele partidului a fost foarte contestat, chiar înainte de europene, nicio personalitate nu s-a impus pentru a constitui o succesiune.

Următoarele zile vor fi decisive. Luni, d-na Nahles va trebui să-şi oficializeze plecare în faţa instanţelor SPD din Berlin. Cine va fi candidat pentru succesiunea sa? Ar fi logic ca Olaf Scholz să-și anunțe candidatura. Președinte interimar al SPD între plecarea d-lui Schulz și alegerea d-nei Nahles la începutul anului 2017, actualul ministru al Finanțelor și vicecancelar este, incontestabil, pe val. Dar fostul primar al orașului Hamburg nu a fost niciodată foarte popular în rândurile activiștilor. Iar poziția lui politică, la dreapta partidului, nu îl face, evident, omul momentului, în timp ce creşte furia militanților – din ce în ce mai numeroși – care reclamă un SPD mai ancorat la stânga și estimează că partidul are tot interesul să se regenereze ajungând în opoziție.

Este domnul Scholz conștient de acest handicap? Aceasta este ceea ce tinde să arate interviul pe care l-a acordat duminică dimineața cotidianului „Tagesspiel”. „Sunt sigur că nu putem apăra ideea că va exista o a cincea „mare coaliție” după cea de-a patra care este în vigoare astăzi. (…) Trei mari coaliții la rând nu ar fi un lucru bun pentru democrația germană”, explică el. Din 1949, conservatorii au guvernat de patru ori cu social-democrații: între 1966 și 1969, sub cancelarul Kurt Georg Kiesinger (CDU), apoi din 2005 până în 2009, din 2013 până în 2017, și din 2018 cu Angela Merkel (CDU).

Prin faptul că a devenit adeptul principiului „marilor coaliții”, după ce a fost atât cenzorul, cât și beneficiarul acestora, dl Scholz speră să se prezinte la recurs? Este posibil. Citind interviul său din „Tagesspiegel”, înțelegem însă că, împreună cu el, SPD nu va părăsi guvernul mâine, ci că va încerca, înainte, să facă să fie votate măsurile la care el ţine, inclusiv introducerea unei „pensii de bază” și a unei legi privind protecția climei, potrivit Le Monde, citat de Rador.

Mulți social-democrați, în special printre deputații care se tem să nu-și piardă locurile în caz de alegeri anticipate, se află pe această linie. Mai rămân două necunoscute. Prima se referă la cei 400.000 de membri ai partidului, care ar putea dori o schimbare mai radicală. Cea de-a doua se referă la CDU, de asemenea sub presiune după scorul său dezamăgitor obţinut la alegerile europene. Contestată, de asemenea, Annegret Kramp-Karrenbauer, noua președintă a partidului, a reunit duminică seara și luni dimineață organele sale de conducere pentru a analiza rezultat prost al scrutinului și pentru a decide ce e de făcut. Dar, de câteva săptămâni, greii din Partidul Conservator au indicat că se opun cu fermitate introducerii unei „pensii de bază” și unei legislații mai stricte privind mediul …