Presa bulgară: Asta vrea Erdogan: Balcani otomani

La jumătatea lunii octombrie, Uniunea Europeană (UE) a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord. Analiștii spun că vetoul președintelui francez, Emmanuel Macron, va crea un vid în Tirana și Skopje, pe care țări precum Rusia, China și Turcia vor încerca să îl umple. Lupta pentru influență în țările din Balcanii de Vest nu este de ieri, dar în ultima vreme se remarcă o nouă dinamică, pe care decizia UE o poate doar consolida, potrivit Sega.bg, citată de Rador.

La sfârșitul lunii octombrie, Serbia a semnat un acord de liber schimb cu Uniunea Economică Eurasiatică, condusă de Rusia. În 2018, însă, a devenit clar că împrumutul de 1,3 miliarde, pe care Muntenegru l-a luat de la China pentru a construi o autostradă în țară ar putea duce la un colaps financiar, iar parteneriatul public-privat cu o companie chineză, pe care Podgorica îl are în vedere pentru revenirea sa, ar însemna noi datorii. Urmează să vedem ce mișcări vor face acum Skopje și Tirana.

O țară deja investește foarte serios nu numai în economie, ci și în influența sa culturală în ambele țări.

„Parcul democrației”

Parcul este situat în Tirana și a fost finalizat la data de 15 iulie 2019. În acea zi, sute de locuitori ai capitalei albaneze au mers la ceremonia de inaugurare, fluturând steaguri albaneze și turcești. Pe placa comemorativă de granit negru sunt scrise numele a 251 de persoane care și-au pierdut viața în timpul tentativei de lovitură de stat în Turcia, la data de 15 iulie 2016. La aceasta se ajunge la o alee cu 251 trunchiuri de copaci, aduse special din Turcia.

„Parcul democrației” a fost finanțat de Agenția turcă de Cooperare și Coordonare, care a fost înființată în 1992. Scopul Agenţiei este de a oferi sprijin țărilor în curs de dezvoltare. Accentul inițial a fost pus pe țările cu populaţie turcă din Asia Centrală.

În perioada 2002-2012, însă, birourile de coordonare ale agenției au crescut de la 12 la 33, iar activitățile se extind în Orientul Mijlociu, Africa și Balcani. Au fost deschise noi birouri în Tirana, Skopje, Pristina, Podgorica, Sarajevo și Belgrad.

Agresiune culturală sau solidaritate?

Potrivit politologului albanez Henri Hide, Albania joacă un rol cheie în „politica externă neo-otomană a Turciei”. Cu ocazia unei cumpărări masive de școli în țară de către fundații turcești, o școală privată din Albania a ieșit cu un comunicat de presă în care a descris acest comportament al Ankarei drept „agresiune culturală”.

Participarea turcă la diverse proiecte culturale și religioase este de asemenea în creștere, una dintre ele fiind cea mai mare moschee din Balcani, care va fi construită în centrul Tiranei, finanțată în întregime de Dianet – Direcția Turcă a Cultelor.

Prezența Turciei în educație este vizibilă și nu este de dată recentă. În 2018, Fundația Maarif, deținută de statul turc, a cumpărat Universitatea New York din Tirana și școlile fiice, precum și grădinița acesteia. Acolo sunt instruiţi peste 1.000 de copii și tineri. Ceremonia de absolvire din acest an la universitate a inclus un mesaj special din partea președintelui Erdogan. Anul acesta, Fundația a deschis o școală în orașul Elbasan și o grădiniță uriașă în Tirana, cu o suprafaţă totală de 2.000 de metri pătrați.

Războiul împotriva lui Gulen

După cum subliniază presa din Turcia, Fundația Maarif a fost creată pentru a înlocui „școlile legate de terorism din străinătate”, cu referire la școlile predicatorului islamic, Fethullah Gulen, din SUA. Școlile finanțate de mișcarea sa datează din anii ’90. Printre acestea se află primul colegiu privat din Tirana, fondat în 1993 de președintele Turgut Ozal.

Elita albaneză își trimite copiii să studieze acolo pentru o educație de calitate, a declarat jurnalistul Ermir Hoxha pentru Balkan Insight. Erdogan a declarat acum război acestor instituții. Conform președintelui Maarif, prin februarie 2019, 191 dintre școlile legate de Gulen sunt deja sub controlul fundației, care este subordonată Ministerului turc al Educației. De aceea, Ermir Hodjha consideră că activitatea Maarif nu e doar educațională, ci și politică.

Președintele turc îndeamnă Albania să închidă școlile pe care ei le consideră afiliate cu Gulen. Răspunsul albanez este că nu văd niciun motiv să închidă școlile cu licenţă, care funcționează de ani de zile în Albania și pentru care nu există dovezi că reprezintă o amenințare pentru țară. Nu se ştie însă pentru cât timp guvernul de la Tirana va ignora cererile Ankarei și dacă aceste școli vor fi în curând înlocuite de cele finanțate de Maarif.