Evo Morales, aflat în exil în Argentina, vrea să creeze miliţii armate dacă se va întoarce în Bolivia

Fostul preşedinte bolivian Evo Morales, aflat în exil în Argentina, afirmă că dacă se va întoarce în Bolivia va forma miliţii populare armate aşa cum sunt cele din Venezuela, relatează AFP.

Într-o declaraţie pentru un post de radio venezuelean, Radio Kawsachum Coca (RKC), proprietate a sindicatului cultivatorilor de coca de care aparţine Evo Morales, fostul preşedinte socialist, care a demisionat la 10 noiembrie, a reiterat că a fost victima unei „lovituri de stat”.

El a susținut că a fost „o eroare colosală” pentru guvernul său faptul că nu a avut „un plan B” în faţa opoziţiei de dreapta. „Noi, mişcările sociale şi guvernul, am avut prea multă încredere”, a spus el. „Dacă mă voi întoarce în Bolivia, va trebui să organizăm miliţii populare armate, aşa cum a făcut Venezuela”, a declarat Evo Morales.

De când se află în exil, fostul preşedinte şi-a manifestat intenţia de a reveni pe teritoriul bolivian în contextul în care va avea loc campania pentru alegerile fixate la 3 mai de către puterea interimară de la La Paz. Însă, în acest caz, Morales riscă să fie reţinut, deoarece parchetul bolivian a emis un mandat de arestare pe numele său, în special pentru „terorism”. În plus, declaraţiile sale de duminică privind o eventuală creare de miliţii i-ar putea agrava cazul, potrivit lui Israel Alanoca, viceministru pentru coordonare guvernamentală. Alanoca face parte din guvernul interimar pe care îl conduce Jeanine Anez, o senatoare de dreapta proclamată preşedinte interimar al Boliviei după demisia lui Evo Morales.

În Venezuela, condusă de preşedintele socialist Nicolas Maduro, circa 3,2 milioane de civili fac parte din miliţii. Aceste miliţii care depind de armata venezueleană au fost create de Hugo Chavez, preşedinte al Venezuelei din 1999 şi până la moartea sa în 2013, aliat al lui Evo Morales şi mentor al lui Nicolas Maduro.

Fostul preşedinte Evo Morales şi-a revendicat victoria pentru un al patrulea mandat la alegerile la termen de la 20 octombrie anul trecut, dar suspiciunile de fraudă au dus la săptămâni de proteste violente care l-au forţat pe primul preşedinte indigen al ţării să demisioneze şi să plece în exil în Mexic şi apoi în Argentina. (Sursa: Agerpres)