Criza Tigray: „I-am abandonat să moară în paturile de spital. Nu știu cum voi putea da ochii cu Dumnezeu”
Femeile se aflau la jumătatea travaliului când directorul spitalului a venit și i-a spus lui Mihret Glahif că trebuie să fugă pentru a-și salva viața. Nu conta că pacientele ei nășteau, personalul medical a trebuit să plece imediat. Războiul civil ajunsese și bătea la ușă, scrie The Telegraph.
„Am auzit focuri de armă și bombe”, își amintește asistenta medicală în vârstă de 25 de ani, relatând că „am lăsat toți pacienții în urmă. Unii dintre ei erau soldați răniți, unii erau femei care au intrat în travaliu. I-am abandonat pe toți”.
Glahif povestește evenimente petrecute în timpul noului conflict care a izbucnit în nordul Etiopiei, a doua cea mai populată țară din Africa.
„Nu trebuia să îi abandonez. Nu știu cum voi putea da ochii cu Dumnezeu”, a declarat aceasta pentru The Telegraph după ce a fugit alături de alte mii de persoane prin teren ostil având doar pașaportul asupra sa pentru a ajunge în pustietatea arsă de soare din estul Sudanului.
Criza din regiunea Tigray din nordul Etiopiei a declanșat un exod masiv și o criză umanitară severă.
O întrerupere a comunicațiilor după ce guvernul central a tăiat internetul în regiune a împiedicat până acum apariția a prea multe detalii despre acuzațiile de bombardamente, bătăi, masacre cu maceta și epurare etnică.
Sute, poate chiar mii de persoane, au fost ucise de la izbucnirea conflictului în urmă cu două săptămâni și jumătate, acuzațiile privind posibile crime de război devenind tot mai numeroase.
„[Milițiile] Amhara au tăiat capetele a patru copii. Au tăiat bebeluși din burțile femeilor însărcinate. Am văzut cu ochii mei”, afirmă Burani, un bărbat în vârstă de 35 de ani care a străbătut timp de două zile teren montan pentru a ajunge în Sudanul învecinat.
„De ce nu privește lumea la ce se întâmplă? De ce nu ne ajută nimeni?”, întreabă cu furie acesta.
Refugiați din Tigray într-o tabără din Sudan
Kibane Hilufi, un doctor din orașul de frontieră Humera, afirmă că bombe au căzut în apropierea casei sale de la ora 3 până la 14 înainte să fugă în cele din urmă.
„Erau atât de multe. Atât de multe. Cred că poate 40 de explozii. Erau în jur de 50 de persoane rănite în spital. Cred că mult mai multe au murit”, afirmă acesta.
Hilufi susține că bombardamentele veneau din nordul graniței, provocând că Eritreea – care are o istorie îndelungată de ostilități cu regiunea Tigray – ar putea intra în conflict.
Relatările lui Burani despre masacre cu cuțitul par să confirme concluzia unei investigații făcute publice săptămâna trecută de Amnesty International care afirmă că sute de civili au fost linșați sau omorâți cu cuțitul în orașul Mai-Kadra în ceea ce pare a fi o tentativă de epurare etnică.
Persoanele care au văzut trupuri neînsuflețite au declarat investigatorilor Amnesty că acestea aveau răni care păreau provocate de arme ascuțite ca macete sau cuțite, informații despre care ONG-ul spune că au fost confirmate independent.
„Aceasta este o tragedie oribilă a cărei adevărată amploare va fi cunoscută doar în timp din moment ce comunicațiile cu Tigray rămân tăiate”, a declarat Deprose Muchena, directorul Amnesty International pentru Africa de Est și Sud.
Trei persoane au relatat pentru organizație că masacrul ar fi fost comis de membri ai Forței Speciale de Poliție Tigray, o grupare regională paramilitară aflată acum în război cu guvernul central de la Addis Abeba.
Conflictul a izbucnit în 4 noiembrie după ce guvernul federal condus de premierul Abiy Ahmed, un laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a acuzat autoritățile din regiunea Tigray de organizarea unor alegeri „ilegale” și capturarea unei baze militare.
Armata etiopiană, una din cele mai mari din Africa, dispune de avioane de luptă MIG, elicoptere de atac și forțele federale. Tigrayul este o zonă muntoasă care are unii din cei mai experimentați soldați de pe continent și unii din cei mai buni strategi militari ai țării.
Refugiați din Tigray așteptând să treacă granița sudaneză
Experții spun că războiul ar putea duce la scindarea țării, declanșând o catastrofă umanitară și omoruri pe criterii etnice, destabilizând regiunea.
„Etiopia se află acum pe marginea unei balustrade precare și toate semnele sugerează că țara se află într-o fază de pre-genocid”, a afirmat săptămâna trecută Rashid Abdi, un analist geopolitic independent specializat pe zona din Cornul Africii.
Relatările că forțele din Eritreea au bombardat Tigrayul ridică semne de întrebare privind escaladarea conflictului, președintele Eritreei fiind un aliat apropiat al premierului Abiy Ahmed și un dușman declarat al liderilor din Tigray.
Există temeri că acesta și-ar trimite forțele să lupte de partea guvernului federal etiopian, prinzând civilii în mijlocul unei manevre de învăluire.
Frontul de Eliberare al Poporului Tigray, armata acestei regiuni, a lansat săptămâna trecute rachete înspre Asmara, capitala Eritreei. Însă cu liniile telefonice și de internet tăiate în Tigray, la care se adaugă surprimarea libertății presei în întreaga Etiopie, este greu de știut ce se întâmplă cu exactitate.
Se crede că peste 35.000 de persoane au fugit peste graniță săptămâna trecută și alte aproximativ 4.000 o fac în fiecare zi.
Refugiații sunt nevoiți să călătorească mai multe zile pentru a ajunge în siguranță, mergând de-a lungul unor căi bătătorite de cei care fugeau de foamete în anii 1980.
Guvernul sudanez a anunțat că se pregătește pentru 200.000 de refugiați în următoarele zile.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro