Procesul de destituire: dilema democraţilor (presă)

Trebuie grăbit, respins sau făcut să dureze? În vreme ce Nancy Pelosi, preşedinta Camerei Reprezentanţilor, e pe punctul de a trimite actul de acuzare Senatului, începerea procesului de destituire a lui Donald Trump este fixat: va fi pe 8 februarie, scrie cotidianul elvețian Le Temps, citat de Rador.

Pentru democraţi, cazul reprezintă o afurisită problemă. Ei se află în faţa unei dileme: cum să înainteze fără a afecta începutul mandatului lui Joe Biden, fără a-i perturba calendarul, în timp ce noul preşedinte semnează decrete şi memorandumuri în ritm ameţitor şi doreşte să-i fie validat repede planul de relansare de 1.900 de miliarde de dolari, ca şi numirile membrilor cabinetului?

Au avut loc discuţii intense între Nancy Pelosi şi Chuck Schumer, liderul majorităţii democrate din Senat, înainte de a se opri asupra datei de 8 februarie. Cât despre Mitch McConnell, şeful minorităţii republicane din Senat, el doreşte chiar ca procesul să înceapă mai târziu, „pe la mijlocul lui februarie”.

Voturile a 17 republicani

Scurt sumar al faptelor. După atacarea Capitoliului, pe 6 ianuarie, democraţii din Camera Reprezentanţilor au lansat o procedură de impeachment contra lui Donald Trump pentru „incitare la insurecţie”. Această punere sub acuzare a fost votată pe 13 ianuarie de toţi democraţii şi de 10 republicani. Nu era nicio îndoială: Camera este în mâinile democraţilor şi decizia trebuia luată cu majoritate simplă. În Senat, dimpotrivă, va fi nevoie de o decizie luată cu două treimi din voturi şi deci cu ajutorul a 17 republicani, pentru ca Donald Trump să fie declarat vinovat. Ceea ce pare total imposibil.

Cuvântul „destituire” nu mai are de altfel niciun sens, Donald Trump nemaifiind preşedinte din 20 ianuarie de la prânz. Atunci cu ce seamănă acest proces? Toată miza se rezumă la aceasta: dacă Donald Trump este declarat vinovat, senatorii pot vota după aceea, cu majoritate simplă, o clauză de neeligibilitate care l-ar împiedica să candideze pentru un nou mandat prezidenţial în 2024.

Doar că iată: unii democraţi nu se simt confortabil şi ar fi preferat ca procesul să nu înceapă decât după cele 100 de zile ale lui Biden, pentru ca primii săi paşi de preşedinte să nu fie eclipsaţi de procedură. Şi ca Senatul să nu fie constrâs să amâne pentru mai târziu anumite decizii importante sau confirmarea numirilor. Două săptămâni între citirea articolelor de impeachment şi începerea procesului vor fi oare suficiente pentru a rezolva dosarele prioritare? Privirile se îndreaptă spre Mitch McConnell.

Până la urmă el, strateg abil, va putea decide oarecum cadenţa procesului şi, la nevoie, face presiuni asupra democraţilor ameninţând cu încetinirea dosarelor. Poziţia lui rămâne ambiguă şi greu de descifrat. Un greu al partidului republican, el l-a părăsit de curând pe Donald Trump. El nu a exclus că ar putea vota pentru destituirea sa. Dar în acelaşi timp, el dorea să înceapă procesul mai târziu, pentru a permite echipei juridice a lui Trump să se pregătească.

„Complet şi echitabil”

„Punerea sub acuzare de către Cameră a fost mai rapidă şi mai minimalistă ca oricând, etapa următoare nu poate fi un proces insuficient în Senat”, a declarat el vineri. Un avertisment pentru a face clar că procesul riscă să fie lung şi complicat? Un fel de a-şi asigura liniştea conştiinţei înainte de a îndrăzni cu adevărat să-l judece pe Trump? „Republicanii din Senat cred cu tărie că avem nevoie de un proces complet şi echitabil în care fostul preşedinte să-şi poată organiza apărarea şi în care Senatul să poată examina corect datele factuale, juridice şi constituţionale aflate în joc”, a precizat el. Primul proces de destituire, care s-a încheiat în martie 2020 printr-o achitare a lui Trump, a durat trei săptămâni.

Tratative, presiuni, declaraţii contradictorii: drumul este încă lung până pe 8 februarie. Unii republicani încearcă de altfel că omoare procesul în faşă, subliniind că o asemenea procedură nu este cu adevărat compatibilă cu imaginea „preşedintelui care uneşte” pe care vrea s-o adopte Joe Biden. În acest timp, fostul preşedinte îşi petrece zilele jucând golf la clubul său privat din Mar-a-Lago, în Florida. Dar informaţii noi scot în evidenţă eforturile pe care le-a depus pentru a contesta rezultatele alegerilor prezidenţiale. Potrivit media, ar fi intenţionat să-l înlocuiască pe ministrul justiţiei printr-un avocat gata să-l ajute să oblige autorităţile din Georgia să inverseze rezultatul alegrilor. Trump nu ar fi renunţat la plan decât pentru că mulţi înalţi funcţionari ameninţau cu demisia, scrie „New York Times”.