Liderii UE în căutarea unităţii în faţa Washingtonului şi Beijingului

Ce loc pentru Europa în faţa celor două superputeri rivale, Statele Unite şi China? Afganistanul, criza submarinelor şi apropiata plecare a Angelei Merkel îi obligă pe liderii UE, reuniţi marţi în Slovenia, să strângă rândurile, scrie AFP, citată de Agerpre. Cei 27 de şefi de stat sau de guvern sunt aşteptaţi de la orele 18.00 (16.00 GMT) la castelul Brdo, nu departe de capitala Ljubljana, pentru un schimb de păreri la un dineu în ajunul unui summit dedicat extinderii către ţările din Balcanii de Vest.

Dacă nu se aşteaptă nicio decizie concretă, „aceasta este prima dată când se reunesc din iunie, ca să spunem o eternitate” având în vedere frământările din ultimele luni, a comentat un diplomat cu rang înalt.

În scrisoarea de invitaţie în Slovenia, care deţine preşedinţia semestrială a UE, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a lansat un apel la „o discuţie strategică privind rolul Uniunii pe scena internaţională”.

„UE trebuie să devină mai ofensivă şi mai eficientă”, a pledat el. Şi a citat „evoluţiile recente din Afganistan”, anunţul pactului AUKUS dintre Statele Unite, Australia şi Marea Britanie, care a provocat o criză cu Franţa, precum şi „relaţiile cu China”.

Nicio îndoială că preşedintele francez, Emmanuel Macron, încă afectat de anularea de către Canberra a unui uriaş contract pentru achiziţionarea de submarine franceze, va încerca să îi convingă pe partenerii europeni să îşi reînnoiască solidaritatea cu Parisul şi să se emancipeze de aliatul american.

În rândul Uniunii Europene, ţările nordice şi baltice au îndemnat, totuşi, la prudenţă, insistând asupra păstrării relaţiei transatlantice.

„Nu este vorba de a-i atrage pe europeni într-o dezbatere franco-americană, ci de a trage lecţii din aceasta” şi „de a dezvolta suveranitatea europeană”, a subliniat Palatul Elysee. „Ar fi o greşeală să pretindem că nu s-a întâmplat nimic”, a adăugat preşedinţia Franţei.

Această afacere a intervenit la câteva săptămâni după retragerea haotică a armatei americane din Afganistan în august, care a relansat analiza asupra autonomiei europenilor.

Crearea unei forţe europene de reacţie rapidă de 5.000 de militari este în discuţie de mai multe luni, iar recentul fiasco a pus dezbaterea înapoi pe masă, subliniind carenţele militare ale vechiului continent, potrivit autorităţilor de la Paris.

Problema migraţiei va fi, de asemenea, pe agendă, în contextul în care UE doreşte să evite un aflux de refugiaţi în Europa ca în 2015, ceea ce însă nu s-a întâmplat până în prezent.

La începutul lunii septembrie, miniştrii de interne ai UE s-au angajat să sprijine ţările din regiune în primirea acestor persoane care fug de talibanii reveniţi la putere.

Va fi una dintre ultimele prezenţe la summit ale cancelarului Angela Merkel, o figură centrală a UE de peste 15 ani, în timp ce în Germania au început negocieri dificile pentru a încerca să se formeze un nou guvern.

Strategia sa prudentă pro-americană a dominat până în prezent şi plecarea sa lasă terenul deschis altor lideri, precum francezul Emmanuel Macron, italianul Mario Draghi sau olandezul Mark Rutte, dornici să-şi pună amprenta.

În ceea ce priveşte China, o piaţă râvnită de puternica industrie germană, Angela Merkel a lucrat pentru o apropiere, însă acordul asupra investiţiilor încheiat la sfârşitul lui 2020 între Bruxelles şi Beijing a fost suspendat pe termen nelimitat pe fondul tensiunilor legate de drepturile omului.

De atunci, UE a impus sancţiuni Chinei, acuzată de încălcări ale drepturilor minorităţilor în regiunea Xinjiang.

O altă temă a dineului, potrivit preşedinţiei franceze, „creşterea preţurilor la energie”, un subiect de îngrijorare pentru mai multe ţări europene, ca Spania, Grecia şi Polonia.

Confruntată cu această explozie temută pentru consecinţele sale sociale, Comisia Europeană ar urma să propună săptămâna viitoare soluţii pe termen scurt, cu o discuţie mai aprofundată la summitul UE din 21 şi 22 octombrie.

Adversarii vaccinării împotriva COVID-19 intenţionează să manifesteze, cu ocazia reuniunii de marţi a celor 27, şi au anunţat un protest după-amiază la Ljubljana.