Ce se întâmplă în Bosnia? Șeful diplomației europene cere UE să ia măsuri pentru a împiedica destrămarea țării
Miniştrii de externe din Uniunea Europeană care se reunesc luni la Bruxelles trebuie să ia decizii pentru a evita o înrăutăţire a „situaţiei critice” din Bosnia, potrivit şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează Reuters și Agerpres.
Bosnia trece prin cea mai gravă criză politică de la sfârşitul războaielor din Balcani din anii 1990, sârbii bosniaci contestând instituţii ale statului ca parte a unei încercări de lungă durată a lor de a se separa de statul bosniac central şi de a se alătura în cele din urmă Serbiei vecine.
„Retorica naţionaliştilor şi separatiştilor se amplifică în Bosnia-Herţegovina şi aruncă în aer stabilitatea şi chiar integritatea ţării”, a declarat Borrell presei. „Miniştrii (de externe) trebuie să ia decizii pentru a opri această dinamică în Bosnia-Herţegovina şi pentru a evita ca această ţară să se spargă în bucăţi. Este o situaţie critică”, a subliniat.
UE ar trebui să ia în considerare sancţiuni împotriva entităţii sârbilor din Bosnia, Republica Srpska (RS), şi să oprească de asemenea sprijinul financiar dacă această criză se înrăutăţeşte în continuare, conform unui document intern al UE consultat săptămâna trecută de Reuters.
Ce se întâmplă în Bosnia?
Parlamentarii din Republica Srpska au votat la 10 februarie în favoarea creării unui organism separat de alegere a judecătorilor şi procurorilor, ceea ce înseamnă retragerea efectivă a regiunii din instituţia judiciară supremă din Bosnia ca parte a agendei separatiste.
Milorad Dodik, reprezentantul sârbilor în preşedinţia tripartită a Bosniei, şi-a intensificat în ultimele luni discursul separatist, dând impresia că vrea să părăsească instituţiile centrale ale acestei ţări din Balcani cât mai repede posibil.
Declaraţiile i-au atras sancţiuni din partea SUA.
La 10 decembrie, Parlamentul din Republica Srpska a dat termen de şase luni guvernului acestei entităţi a sârbilor din Bosnia pentru a organiza legal ieşirea din trei instituţii comune cruciale ale statului central: armata, justiţia şi sistemul fiscal.