Cancelarul german în Canada, mari interese de afaceri și joc de v-ați ascunselea cu geopolitica și gazul lichefiat

Cancelarul Olaf Scholz (SPD) și ministrul Economiei, Robert Habeck (Verzi) merg duminică în Canada, cu o delegație de oameni de afaceri. Vizite la Montréal, Toronto și Stephenville, un oraș de coastă din Newfoundland, sunt planificate până marți, împreună cu premierul canadian, Justin Trudeau. Obiectivul călătoriei este cooperarea bilaterală în domeniile climei și energiei, anunță guvernul german.

Mai exact, este planificată semnarea unui acord de cooperare pe tema hidrogenului. Gazul natural lichefiat (GNL) pare a nu fi pe ordinea de zi. Din cauza lipsei infrastructurii de export, furnizarea de gaz canadian în Europa este dificilă.

Nu e public dacă, pe lângă politica energetică, ar urma să fie discutate și chestiuni geopolitice, precum cooperarea NATO și relația cu Rusia și China. Cancelarul și vicecancelarul sunt însoțiți de o duzină de reprezentanți din mediul economic.

Comerțul exterior german sub presiune

Economia germană speră că aceasta vizită la nivel înalt va oferi un impuls semnificativ relațiilor comerciale dintre cele două țări. „Vizita cancelarului în Canada trimite un semnal important pentru economia germană, intens activă pe plan internațional”, a declarat președintele Asociației Camerelor Germane de Industrie și Comerț (DIHK), Peter Adrian, înainte de plecarea celor doi șefi de guvern la Montreal.

Comerțul exterior german se confruntă cu provocări majore din cauza problemelor existente pe sursele și lanțurile de aprovizionare, precum și a schimbărilor pe piețele de vânzare, din cauza războiului din Ucraina.

„Pentru a realiza această realiniere a economiei noastre internaționale, sunt necesare parteneriate noi și, în același timp, mai intense”, a spus Adrian. „În acest sens, vizita în Canada a cancelarului federal și a ministrului Economiei vine la momentul potrivit”.

Șeful DIHK speră că ratificarea acordului de liber schimb CETA, dintre UE și Canada, care este așteptată în toamnă, va da un nou impuls relațiilor comerciale. „Ar da un semnal eficient pentru piețele deschise și comerțul bazat pe reguli, în vremuri dificile de politică comercială”.

Adrian a subliniat că volumul anual al comerțului cu mărfuri a crescut cu o cincime, de când a început aplicarea provizorie a acordului CETA, în 2017.

Gazul și turbina

Potrivit anunțului oficial, va fi vorba despre calculatoare cuantice, un acord referitor la hidrogen și o centrală eoliană în Newfoundland. Deși Canada este al șaselea mare producător de gaze din lume, nu s-au anunțat discuții despre livrări viitoare de gaz lichid, sau despre terminale GNL.

Există motive pentru care gazul nu este discutat, cel puțin public, în timpul vizitei. Scandalul din jurul turbinei cu gaz pentru conducta Nord Stream 1 din Marea Baltică și-a pus amprenta asupra Canadei. De atunci, relațiile germano-canadiene au fost sub presiune.

Componenta a fost în revizie la Montreal, Canada, la jumătatea lunii iunie. În același timp, Kremlinul a redus livrările de gaze către Germania prin Nord Stream 1, dând vina pe componenta lipsă. Din cauza sancțiunilor, Canada nu a vrut să elibereze turbina, pentru transportul retur în Rusia. Și a făcut-o abia după ce guvernul german a cerut acest lucru.

Terminalele GNL, o problemă

Dar nu numai turbina provoacă resentimente peste ocean. Deși Canada și-a stabilit obiective climatice ambițioase, este pe cale să le rateze. Un nou mare proiect de gaze ar fi incomod. Spre deosebire de Norvegia sau Rusia, țara nu poate livra combustibilul fosili în Europa, printr-o conductă. Acest lucru ar necesita noi terminale de gaze lichide de pe coasta de est pentru a-l transporta cu nave, terminale care până acum nu există.

Potrivit guvernului canadian, construcția terminalelor de GNL (gaz natural lichid) de pe coasta de est ar dura aproximativ trei ani. Acest lucru pune în discuție întregul proiect.

„Desigur, Germania va avea în continuare nevoie de gaze în următorii trei ani. În același timp, există un consens social și politic larg pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili și mai repede. Acest lucru este avut în vedere și de partea canadiană. Construirea unui terminal de export pentru un termen scurt nu merită deloc pentru investitori, ar trebui încheiate contracte de furnizare pe termen lung pe 15 până la 20 de ani”, explică expertul în energie, Malte Küper, pentru ntv.de. Acordul GNL cu Qatar a căzut, probabil, din cauza unor incertitudini similare.

Există însă și alte preocupări interne, în Canada. Țara produce aproape toate gazele naturale în partea de vest a țării, în Alberta și Columbia Britanică. Pentru a putea livra gaz lichefiat în Europa, conductele care circulă în toată țara ar trebui cel puțin modernizate.

Dar acesta este un subiect delicat. Sylvain Gaudreault, un parlamentar din Quebec, a avertizat că statul nu prea vrea acest lucru, deoarece infrastructura planificată ar traversa și pune în pericol zonele indigene.

E frackingul iarăși acceptabil în Europa?

O altă întrebare este tipul de producție de gaz. Canada își produce cea mai mare parte a gazelor naturale prin fracking. Metoda a fost interzisă în Germania din 2017, iar conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) aproximativ 71% din gazele naturale din Canada sunt extrase „neconvențional” – adică prin fracking.

Expertul în energie, Werner Zittel, de la Fundația Ludwig Bölkow, estimează pentru ntv.de că aproximativ 8 până la 10% din cantitatea totală produsă în Canada este gaz de șist. Desprinderea acestuia de straturile de rocă necesită o cantitate deosebit de mare de „efort de fracturare”. Acest lucru crește riscul de deteriorare a mediului.

În SUA, de la care Germania obține și gaze lichide, sursa de energie nu este de proveniență convențională. Potrivit lui Zittel, aproximativ 80 % provine prin fracturare. „În SUA și Canada, în ultimii ani s-a extras din ce în ce mai mult gaz din șist și fracking de gaze etanșe”, explică Zittel. „Producția de gaz convențională este în scădere acolo”. Lichefiarea gazului și transportul acestuia peste Atlantic necesită și mai multe resurse.

Sunt în vizor și pamânturi rare?

Malte Küper, de la Institutul Economic German (IW) crede că vizita ar putea fi și despre pământuri rare. „Mai ales când vine vorba de materii prime precum nichelul sau paladiul, Canada poate juca un rol și mai mare pentru Germania în viitor”, spune acesta.

„Discuția despre dependența de Rusia este adesea doar despre cărbune, petrol și gaze”. Pământurile rare încă provin din Rusia pe scară largă, dar sunt necesare pentru realizarea tranziției energetice. „La urma urmei, acestea sunt instalate în baterii, module solare și turbine eoliene”, remarcă expertul german.