Ședință la vârf în Cancelaria germană privind migrația. Costuri sporite pe cap de refugiat, deportări, bani de buzunar pe card
În Cancelaria de la Berlin, cancelarul Olaf Scholz și premierii landurilor germane țin azi o ședință la vârf privind politica de migrație. Este vorba despre distribuția costurilor refugiaților între bugetul de stat și cel regional, ca și despre modul în care afluxul migraționist poate fi limitat. Între cereri și posibibilități există însă, momentan, o mare discrepanță.
Multe municipalități se simt suprasolicitate de numărul tot mai mare de persoane care se refugiază în Germania. Statele federale au discutat despre acest lucru și la reuniunea prim-miniștrilor de land, de la mijlocul lunii octombrie. Aceștia cer, în mod constant, ca guvernul federal să contribuie mai mult la costurile refugiaților.
Mai exact, ei cer cel puțin 10.500 de euro pe an, pentru un refugiat, de la guvernul federal. În plus, landurile cer guvernului federal să acopere întregul cost de cazare, precum și o rată forfetară de 1,25 miliarde de euro pentru alte servicii, cum ar fi îngrijirea minorilor neînsoțiți.
Guvernul german invocă dificultăți referitoare la conturarea bugetului pentru 2024 și nu vede posibilități pentru plățile mai mari, cerute de landuri. Cu toate acestea, cancelarul Scholz și-a dat deja acceptul, ca de la bugetul de stat să plătească din nou o rată forfetară de 5.000 de euro pe refugiat pe an, în viitor.
Din perspectiva landurilor, însă, fondurile promise sunt mult prea mici.
Măsuri tot mai restrictive privind migranții în Germania
Un purtător de cuvânt al guvernului federal a declarat, vineri, că Olaf Scholz este încrezător că va exista un acord între administrația centrală și cele regionale. În același timp, el a anunțat că întâlnirea de azi de la Berlin se referă și la modul în care procedurile de azil ar putea fi eficientizate, iar migrația ilegală ar putea fi limitată și mai mult.
La cererea landurilor, guvernul federal a introdus recent controale staționare de poliție la granițele cu Polonia și Republica Cehă. De asemenea, cabinetul a decis anterior asupra unui pachet de măsuri pentru a accelera expulzările, pentru mai multe acorduri de returnare cu țările de origine și extinderea listei țărilor de origine sigure.
Guvernele federale și de stat au convenit de mult că procedurile de azil trebuie accelerate. Există, de asemenea, solicitări de limitări superioare a numărului de solicitanți de azil și ideea de a înființa centre de azil în străinătate, pentru de a verifica acolo dacă cineva are reale șanse să i se acorde azil.
Subiectul se află în continuare pe ordinea de zi.
Cert este că Scholz dorește să obțină un consens politic cât mai larg posibil, având în vedere și faptul că, potrivit sondajelor actuale, o majoritate a populației consideră problema deosebit de presantă.
Fără bani în numerar pentru solicitanții de azil
Plățile în numerar către refugiați sunt văzute, în special în rândul Uniunii de opoziție, ca un stimulent pentru ca aceștia să vină în Germania.
La mijlocul lunii octombrie, statele federale au cerut „înlocuirea constantă a plăților în numerar, cu beneficii în natură sau cu un card cu cip”.
Guvernul federal ar trebui să creeze condițiile „pentru introducerea unui card de plată uniform, la nivel național”. „Cancelarul Scholz este deschis propunerilor de înlocuire a plăților în numerar către refugiați, cu prestații în natură”, remarcă Tagesschau.de.
Însă municipalitățile pot trece la prestații în natură, doar în conformitate cu legislația actuală.
În mai multe părți ale Germaniei, sunt în desfășurare pregătiri pentru a testa alternative la plata în numerar a banilor de buzunar pentru solicitanții de azil. Aceștia au dreptul legal la bani de buzunar pentru a acoperi „nevoile personale strict necesare”.
Suma depinde de starea civilă și de vârstă. Un adult singur primește în prezent 182 de euro pe lună. Potrivit Oficiului Federal de Statistică, în Germania au fost depuse în total 251.213 cereri de azil, din ianuarie până în septembrie. Adică cu aproximativ 7.000 de cereri mai multe decât în întregul an 2022.
Cu toate acestea, cifrele nu ating nivelul din 2015 și 2016. Numai în anul 2016 au fost depuse 745.545 de cereri de azil.