Sari direct la conținut

Germanii lucrează mai puțin după pandemie și caută stimulente pentru a prelungi programul de lucru

HotNews.ro
Cladire in constructie in Germania, Foto: John MacDougall / AFP / Profimedia Images
Cladire in constructie in Germania, Foto: John MacDougall / AFP / Profimedia Images

Germania caută stimulente pentru a prelungi programul de lucru, cu scopul de a repune pe picioare economia. După o reducere drastică a timpului de lucru în timpul pandemiei, guvernul german este de așteptat să anunțe în săptămânile următoare măsuri de recompensare a muncii suplimentare, inclusiv scutiri de taxe, scrie moneyreview.gr.

Conform celor mai recente date ale OCDE pentru 2022, germanii lucrează mai puțin decât lucrătorii din orice altă economie dezvoltată, ceea ce se datorează parțial și ponderii semnificative a femeilor care lucrează cu fracțiune de normă. În ultimii cincizeci de ani, numărul orelor lucrate s-a redus cu 30%.

Problema este că reducerea timpului de lucru a exacerbat dificultățile economice ale Germaniei și a dus la scăderea competitivității. În plus, piața muncii se află deja sub o presiune demografică puternică.

Astfel, guvernul german încearcă să rezolve această problemă. În prezent, chiar și cei cu salarii mici care ar dori să muncească mai mult au puține stimulente din cauza impozitelor pe venit ridicate și a prestațiilor sociale limitate.

Mai exact, ministrul de Finanțe al țării, Christian Lindner, promovează ideea scutirilor de taxe pentru orele suplimentare, precum și modificări ale sistemului de ajutor de șomaj.

„Se lucrează mult mai mult în Italia, Franța și în alte părți decât aici”, a declarat Lindner recent la summitul FMI-Banca Mondială. „Când oamenii muncesc sau lucrează mai mult, ajung să plătească impozite și contribuții sociale mai mari și să primească mai puține beneficii sociale”, a subliniat el.

În general, în Europa există o preferință pentru a se munci după pandemie. De fapt, conform calculelor BCE, lucrătorii din blocul comunitar au lucrat cu 5 ore mai puțin pe săptămână față de perioada pre-pandemică, ceea ce „se traduce” într-o pierdere de 2 milioane de muncitori cu normă întreagă pe an.

Această nouă înclinație pare să deranjeze guvernele din nordul Europei, care se confruntă și cu efectele evoluțiilor geopolitice. De exemplu, economia germană s-a redus cu 0,2% anul trecut în urma crizei energetice și, deși și-a revenit în primul trimestru al anului, se așteaptă să înregistreze cea mai slabă rată de creștere în 2024.

Ministrul olandez de Finanțe Steven van Weyenberg a declarat pentru Financial Times că guvernele trebuie să găsească noi catalizatori pentru creștere, cu stimulente pentru programe de lucru mai lungi. Guvernul olandez a luat deja în considerare eliminarea anumitor elemente din sistemul fiscal care descurajează oamenii să muncească mai mult.

Eforturi similare sunt depuse și de guvernul britanic, care a anunțat în martie măsuri pentru întoarcerea șomerilor la locul de muncă și mobilizarea lucrătorilor cu fracțiune de normă.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro