Republica Moldova semnează azi un parteneriat de securitate cu UE. Ce prevede acordul care strânge relațiile cu Occidentul în domeniul Apărării
Premierul moldovean Dorin Recean va semna marți, la Bruxelles, Parteneriatul de Securitate și Apărare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, anunță un comunicat al guvernului de la Chișinău. Financial Times scria zilele trecute că acest pas va permite Republicii Moldova să facă schimb de informaţii şi exerciţii militare comune, precum şi să fie inclusă în sistemul comun de achiziţii de armament al blocului comunitar.
Vestea semnării acordului de securitate a fost oferită săptămâna trecută de Financial Times și confirmată ulterior de oficialii de la Chișinău.
Într-un comunicat dat publicității luni, guvernul moldovean a anunțat că marți, la Bruxelles, va avea loc semnarea Parteneriatului de Securitate și Apărare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, dar și a Acordului privind participarea Republicii Moldova la componenta de ocupare a forței de muncă și inovare socială a Fondului Social European, care vor facilita accesarea de fonduri pentru implementarea politicilor sociale.
Într-o ciornă a documentului, văzută de Europa Liberă Moldova, se arată printre altele că în viitor, Republica Moldova ar putea participa, dacă va dori, la noua structură de reacție europeană față de crize din vecinătatea ei, numită Rapid Deployment Capacity, dar și la exercițiile militare ale UE.
Alte domenii de cooperare pomenite sunt apărarea civilă, schimbul de informații extins, combaterea amenințărilor cibernetice sau susținerea Republicii Moldova să-și promoveze interesele în foruri internaționale, inclusiv la ONU.
Este menționată de asemenea posibilitatea ca Republica Moldova să participe la proiecte UE în domeniul industriei apărării și la achiziții comune de armament în cadrul blocului comunitar ca un fel de „invitată”, dat fiind că deocamdată este doar candidată la aderare.
De asemenea, UE ar urma să sprijine mai mult Moldova la paza frontierelor, inclusiv pentru combaterea migrației ilegale și a traficului de oameni, ca și a criminalității organizate și contrabandei cu armament.
În ciorna acordului ce urmează să fie semnat marți se menționează printre altele că noua Strategie de Securitate Națională, adoptată de parlamentul de la Chișinău în decembrie 2023 (aceeași care identifica drept principala amenințare externă Rusia), menționează aderarea la UE ca unul din principalele obiective ale țării și cooperarea extinsă cu UE și alți parteneri și aliați în abordarea „provocărilor transnaționale”, scrie site-ul Europa Liberă Moldova.
La Bruxelles, Recean are programate întâlniri cu președintele Consiliului European, Charles Michel, vicepreședintele Comisiei Europene, Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, comisarul european pentru Vecinătate și Extindere, Oliver Varhelyi, și cu comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni.
Un pas important în strângerea relațiilor cu Occidentul
Săptămâna trecută, Financial Times a observat că semnarea acordului reprezintă un important pas formal care leagă sectorul său de apărare națională de partenerii occidentali.
În constituția țării se „proclamă neutralitatea sa permanentă” și se afirmă că „Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său”. Totuși, de trei decenii, soldați ruși prezentați drept „pacificatori” sunt prezenți pe teritoriul Moldovei, în Transnistria.
Acordul de „parteneriat în domeniul securității și apărării” cu Bruxelles-ul vine în ciuda amenințărilor repetate ale oficialilor ruși, care au sugerat că Republica Moldova ar putea avea soarta Ucrainei dacă se aliniază cu Occidentul.
Luna aceasta, președinta pro-europeanaă Maia Sandu a spus că țara sa va face tot posibilul pentru a menține pacea, dar dacă va fi atacată de Rusia, se va apăra.
„Noi o să facem totul ca asta (războiul – n.r.) să nu se întâmple, inclusiv planul nostru de integrare europeană, pentru că el este un plan de securitate, deoarece Uniunea Europeană este un proiect de pace, a spus ea într-un interviu acordat jurnalistului și bloggerului rus Iurie Dudi, declarat de Moscova drept „agent străin”.
Rusia a tot amenințat Moldova și a comparat-o cu Ucraina
Acuzațiile Moscovei la adresa Chișinăului din ultimele luni seamănă mult cu cele de dinainte ca Vladimir Putin să ordone invadarea Ucrainei, în februarie 2022.
Cel mai recent, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova a criticat-o violent pe președinta Maia Sandu, pe care a acuzat-o de „nazism”, o teză folosită și pentru justificarea agresiunii asupra Ucrainei.
„În ceea ce o priveşte pe (Maia) Sandu, ştiţi, cred că este comparabil cu experimentele celui de-al Treilea Reich. Doar atunci şi acolo au făcut experimente cu naţionalitatea oamenilor, cu limba lor”, a declarat Maria Zaharova într-un interviu acordat Tass.
Tot în această primăvară, în martie, șeful Zaharovei, Serghei Lavrov a declarat că „Guvernul de la Chișinău, condus de cetățeni români, pur și simplu calcă pe urmele regimului de la Kiev, desființând tot ce este rusesc”.
Declarațiile lui Lavrov au venit la puțină vreme după ce un congres convocat în Transnistria a votat o rezoluţie în care susţine teza suveranităţii regiunii şi cere ajutor Moscovei în acest sens, acuzând Republica Moldova de „genocid”.
Moscova a răspuns că „protejarea intereselor populației din Transnistria, compatrioții noștri, este una dintre prioritățile noastre. Toate solicitările sunt întotdeauna examinate cu atenție de către organele rusești competente”.
Moldova vrea să rezolve problema regiunii separatiste Transnistria înainte de accederea în Uniunea Europeană, a declarat președinta Maia Sandu în urmă cu o săptămână, în timpul unei vizite în Norvegia.