VIDEO Dezbaterea candidaților la șefia Comisiei Europene: extrema-dreaptă nu a fost invitată, dar a fost ținta atacurilor. De ce a fost criticată Ursula von der Leyen

Candidaţii declarați la preşedinţia viitoarei Comisii Europene s-au înfruntat joi într-o dezbatere organizată de Uniunea Europeană a Audiovizualului, înaintea alegerilor europene din 6-9 iunie. S-a discutat despre pactul verde european, securitate, migrație, democrație și nu în ultimul rând despre extrema-dreaptă, care nu a fost invitată să ia parte la dezbatere, și despre colaborarea Ursulei von der Leyen cu prim-ministra italiană Giorgia Meloni.

Nicolas Schmit (S&D – social-democrații europeni) a luat o poziție fermă împotriva Ursulei von der Leyen, pe care a criticat-o pentru că s-a aliat cu grupul european al prim-ministrei italiene Giorgiei Meloni – dreapta radicală.

De asemenea, el a criticat acordul Tunisia-UE privind migrația, argumentând că von der Leyen îl prezintă ca fiind o „luptă împotriva contrabandiștilor”, în timp ce înțelegerea este de fapt o „luptă împotriva refugiaților”, scrie EUObserver.

Von der Leyen (PPE – popularii europeni) și-a apărat bilanțul în ceea ce privește apărarea statului de drept în Polonia și Ungaria, reglementarea digitală și Pactul verde european. Ea și-a apărat de asemenea colaborarea cu Meloni, spunând că partidul post-fascist al acesteia este un partid pro-european

Ursula von der Leyen, favorită pentru un nou mandat, și-a respectat în mare parte discursul ținut în campanie până acum, repetându-și pozițiile de lungă durată privind economia, migrația și apărarea.

Dar ceilalți participanți au observat că nu este foarte clar cu ce partide este von der Leyen dispusă să coopereze. Ea a subliniat prin urmare trei criterii de cooperare: partidele trebuie să fie pro-Europa, pro-Ucraina și pro-stat de drept.

Un moment cheie a avut loc atunci când președinta Comisiei a fost întrebată dacă Giorgia Meloni și partidul său Frații Italiei – care face parte din grupul ECFR – Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) – îndeplinesc criteriile sale.

Von der Leyen a spus că în acest moment, Meloni este „pro-europeană – împotriva lui Putin” și „pro-stat de drept” și că o astfel de colaborare este necesară pentru binele Europei.

Liberalul Sandro Gozi (Renew) a propus o investiție ambițioasă de 100 de miliarde de euro în apărarea europeană, subliniind necesitatea de a echilibra cheltuielile militare cu investițiile culturale și educaționale. El a susținut de asemenea o politică de apărare puternicdă a UE.

Terry Reintke (Verzii) a făcut un apel la cetățeni să voteze la aceste alegeri pentru a opri ascensiunea extremei drepte, solicitând Renew să decidă rapid cu privire la expulzarea partidului olandez VVD, care a format recent o coaliție cu extrema dreaptă în Olanda.

Ea a susținut de asemenea drepturile migranților, în vreme ce a admis că UE are nevoie de o gestionare adecvată a chestiunii.

Walter Baier (Stânga radicală) a apărat în mod repetat politicile care să asigure justiție socială, pledând pentru plafonarea chiriilor și subliniind că eficiența economică trebuie să meargă mână în mână cu o economie ecologică.

Hotnews.ro a transmis LIVE principalele declarații ale protagoniștilor dezbaterii:

18:55 Dezbaterea s-a încheiat

18:50 Chestionat de un tânăr din România pe tema reglementărilor în domeniul tehnologic – și dacă acestea ajută domeniul sau împiedică inovația – social-democratul Schmit a subliniat importanța investițiilor.

„Nu politica de austeritate ne ajută, ci investițiile sunt cele care creează progresul”, a spus Schmit, adăugând că „avem nevoie de tipul potrivit de finanțare” prin intermediul uniunii piețelor de capital.

La același capitol, Von der Leyen a apărat bilanțul Comisiei în ceea ce privește reglementarea tehnologiei, subliniind Legea privind serviciile digitale, care a determinat retragerea TikTok lite pe fondul preocupărilor legate de designul său care creează dependență.

Rezolvări pentru chestiunea migrației

17:30 La acest capitol, Reintke a subliniat beneficiile migrației. „Avem nevoie de migrație pentru a ne susține spitalele”, a spus ea, deși a admis că este importantă o gestionare adecvată, prin crearea unor căi legale și a unor politici de azil durabile.

Cu toate acestea, ea a subliniat criza umanitară de la frontiera sudică a UE. „Trebuie să punem capăt morților din Mediterana”, a spus ea, susținând o misiune de căutare și salvare la nivelul UE.

Liberalul Gozi a susținut apelul ei. „În primul rând, să fim umani: când oamenii mor pe mare, trebuie să îi salvezi”, a spus Gozi, amintindu-și de experiența sa în guvern în timpul crizei refugiaților din 2015.

Baier, reprezentantul stângii dure, a subliniat, de asemenea, experiența sa personală în materie de azil, menționând că familia sa, care a fost ucisă la Auschwitz, a fost, de asemenea, refuzată de țările europene.

Von der Leyen a dat vina pe crima organizată și pe traficanți de migranți pentru criza refugiaților. „Noi suntem cei care decidem în Europa cine vine în Uniunea Europeană și în ce circumstanțe, și nu traficanții și contrabandiștii, acest lucru este primordial”, a spus von der Leyen.

Schmit a atacat-o indirect pe von der Leyen, criticând acordul cotroversat dintre UE și Tunisia. „Aceasta nu este Europa. Acestea nu sunt valori europene. Nu ne spuneți că este vorba despre lupta împotriva contrabandiștilor, ci despre lupta împotriva refugiaților”, a avertizat Schmit.

Chestionat de Gozi cu privire la poziția socialiștilor în privința pactului privind migrația, Schmit și-a exprimat sprijinul. „Nu este perfect, dar este începutul unei mai bune solidarități europene, dar ar trebui, de asemenea, să fim mereu atenți la valorile noastre”, a spus Schmit.

Von der Leyen, la rândul ei, s-a apărat spunând că este important să se investească în țările de tranzit, sugerând că investițiile în educație ar putea ajuta migranții să se califice pentru a migra legal.

Ecouri ale Germaniei naziste în discuția despre extrema dreaptă

17:15 Reintke a făcut referire la Germania nazistă, amintind cum conservatorii și liberalii din Germania au subestimat amenințarea extremei drepte în anii 1930. „Sarcina noastră este să ne asigurăm că acest lucru nu se poate întâmpla din nou”, a spus ea.

De asemenea, ea l-a criticat pe liberalul Gozi din cauza coaliției de dreapta din Olanda, care include Partidul Popular al Libertății și Democrației (VVD), membru al Renew și partidul fostului premier Mark Rutte.

Se așteaptă ca Renew Europe să voteze pe 10 iunie dacă să excludă VVD, dar Reintke a spus că ar fi prea târziu. „Organizați o reuniune extraordinară a grupului și expulzați VVD din grupul vostru. Știu că Renew este angajat față de proiectul european, așa că trimiteți un semnal foarte clar acum”, a declarat ea.

Reintke a declarat de asemenea că UE trebuie să îmbunătățească modul în care se iau deciziile.

„Avem nevoie de un Parlament European puternic, avem nevoie de resurse proprii – primim mai multe sarcini, dar nu avem fondurile necesare pentru a pune lucrurile în aplicare”, a susținut ea.

Și Baier l-a atacat pe Gozi pentru colaborarea VVD cu extrema dreaptă, dar a subliniat importanța acțiunilor. „Nu trebuie să includem agenda extremei drepte”, a spus Baier, subliniind modul în care partidele tradiționale au preluat pozițiile extremei drepte în ceea ce privește migrația. „Problema nu este migrația, ci extrema dreaptă”, a spus el.

De ce colaborează von der Leyen cu Meloni

La rândul său, Schmit i-a reproșat lui von der Leyen colaborarea cu șefa guvernului italian Giorgia Meloni (ECR).

„Cred că Europa este construită pe democrație, fără democrație nu există o Uniune Europeană reală. Și de aceea avem nevoie de claritate în această privință”, a spus el, cerându-i explicit lui von der Leyen să explice ce înseamnă partide proeuropene.

Întrebată dacă Giorgia Meloni se potrivește criteriilor sale privind un partid pro-european, Ursula von der Leyen a spus că a lucrat bine cu Meloni în actualul său rol.

„Ea este clar pro-europeană, a fost împotriva lui Putin”, a spus ea. „Trebuie să construim o majoritate pentru a duce Europa înainte, pentru a construi o Europă puternică”, a mai spus von der Leyen.

Întrebată dacă în privința drepturilor comunității LGBTQ+, poziția ei se potrivește cu cea a lui Meloni, von der Leyen a admis că „nu”.

Ursula von der Leyen a spus că are trei criterii pentru grupurile cu care va lucra: acestea trebuind să fie „Pro-Europa, pro-Ucraina/anti-Putin și pro-stat de drept”.

Ea a spus că partide precum RN din Franța și AfD din Germania pot avea nume și principii diferite, dar sunt prieteni ai lui Putin și vor să distrugă Europa, „iar noi nu vom permite ca acest lucru să se întâmple”.

O potențială coaliție între PPE și ECR a ridicat semne de întrebare, mai ales având în vedere că unul dintre cele mai mari grupuri din cadrul ECR este Lege și Justiție (PiS) din Polonia – un partid cunoscut pentru că a atacat statul de drept în țară în timpul guvernării sale.

Care este starea Pactului verde european? O întrebare complicată

17:00 Președinta Comisiei Europene a vorbit pe tema climei și a măsurilor adoptate de UE. Pactul verde european, care stabilește obiective pentru 2030 și 2040, este considerat unul dintre marile sale succese, însă propuneri cheie s-au lovit de opoziția propriului său partid, PPE, în ultimele luni ale mandatului.

„Acum ne aflăm într-o fază în care trebuie să punem măsurile în aplicare”, a spus ea.

Ea și-a apărat de asemenea bilanțul în ceea ce privește dialogul cu fermierii, prezentând necesitatea de a trece la „stimulente” în loc de „condiționalitate” în politica agricolă și la măsuri de raportare mai specifice.

La rândul său, Schmit, reprezentantul partidelor de centru-stânga, a afirmat că o politică climatică adecvată poate favoriza o creștere durabilă adecvată. Dar a subliniat, de asemenea, că acest lucru ar necesita „investiții uriașe” pentru a decarboniza economia europeană și un dialog social pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.

Între timp, Verzii au solicitat un pact industrial verde pentru o reformă fundamentală a politicii agricole comune. „Avem nevoie de durabilitate pentru climă, dar și de durabilitate pentru veniturile agricultorilor”, a declarat Reintke.

Reintke a declarat că tatăl ei, care se află în public, a crescut la o fermă. Ea a spus că, dacă dorim ca Pactul verde să fie un succes, este nevoie de implicarea oamenilor. „Dacă nu investim în abordarea crizei climatice, va fi mult mai scump în viitor”, a susținut ea.

Iar Baier a spus că între o economie verde și o economie eficientă nu trebuie să existe o contradicție.

Baier a criticat noile norme fiscale ale UE și susținând că abrogarea regulilor austerității este primul pas pentru politica ecologică, care are nevoie de investiții mari.

Războiul din Gaza apare în dezbatere

16:50 Walter Baier, reprezentantul Partidului Stângii Europene, a declarat că este uimit de faptul că protagoniștii dezbaterii discută despre pace și securitate, dar nimeni nu menționează Gaza și Israelul. Comentariile sale au stârnit unele aplauze în sală.

Ursula von der Leyen a declarat că toată lumea că situația din Gaza este dramatică, dar a amintit de atacul Hamas din 7 octombrie.

„Israelul are dreptul de a se apăra, respectând în același timp dreptul internațional”, a declarat von der Leyen, menționând asistența umanitară europeană acordată populației din Gaza. Soluția celor două state este singura lumină la capătul tunelului, a declarat președintele Comisiei.

„Avem nevoie de o adevărată putere europeană”

16:45 Candidații au discutat pe scurt despre apărarea și securitatea UE, un subiect tot mai i8mportant în contextul războiului din Ucraina. Potrivit unui nou sondaj Eurobarometru publicat joi, șapte din zece cetățeni europeni (71%) sunt de acord că UE trebuie să își consolideze capacitatea de a produce echipamente militare.

„Avem nevoie de o adevărată putere europeană”, a declarat liderul liberal Gozi. „Ori ești o putere, ori ești în meniul Beijingului sau al Washingtonului”. El a cerut o investiție de 100 de miliarde de euro, finanțată prin obligațiuni comune.

Dar Gozi a subliniat și importanța valorilor culturale. „Pentru fiecare euro pe care îl cheltuiți pentru apărare, trebuie să cheltuiți pentru cultură și educație”, a spus Gozi.

Reintke a spus că și-ar fi dorit ca apărarea să nu fie o problemă atât de centrală, dar că războiul din Ucraina a făcut-o să fie așa. Prezentând colaborarea în domeniul apărării ca pe o măsură de eficiență, ea a pledat, de asemenea, pentru eliminarea dreptului de veto în Consiliul European, pentru a îmbunătăți securitatea europeană.

„Trebuie să lucrăm împreună când vine vorba de achiziții publice când vine vorba de cercetare și dezvoltare”, a spus ea.

Și stânga a avut o opinie, insistând însă pe coezi8unea socială. „Nu am ales amenințările care vin din partea Rusiei. și a regimului fascist de la Moscova. Așadar, este absolut important pentru securitatea noastră… să investim în apărare, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să nu investim în coeziunea noastră socială”, a spus Schmit.

Von der Leyen a profitat de ocazie pentru a reafirma sprijinul UE pentru Ucraina. „Ucraina luptă pentru valorile noastre și ale tuturor celor trei națiuni, așa că trebuie să sprijinim Ucraina în primul rând. Și, bineînțeles, să ne intensificăm în același timp propria noastră apărare.”

Atacuri la adresa lui von der Leyen pentru colaborarea cu dreapta dură

16:20 Întrebat dacă ar lucra cu Ursula von der Leyen, în cazul în care aceasta ar colabora cu Conservatorii și Democrații Europeni sau cu grupul Identitate și Democrație, Nicolas Schmit, candidatul Partidului Socialiștilor Europeni, a declarat că nu consideră ECR și ID drept forțe democratice.

Este o confirmare a unei poziții deja exprimate.

Principalele partide de stânga din Europa au exclus orice colaborare cu extrema dreaptă și s-au angajat să „combată fără încetare ura, rasismul și xenofobia” înaintea alegerilor europarlamentare din 6-9 iunie, care ar putea aduce câștiguri semnificative pentru partidele dreptei radicale, naționaliste și eurosceptice.

Terry Reintke, din partea Verzilor europeni, a declarat de asemenea UE trebuie să vorbească despre ascensiunea extremei drepte. Asistăm la dezvăluiri despre politicieni de extremă dreapta care lucrează cu Rusia și China, a spus ea (cu referire la scandalul din Germania), făcând apel la Europa să reziste la ceea ce a descris ca fiind amenințarea extremei drepte.

În debutul dezbaterii, liberalul Sandro Gozi a avertizat-o la rândul lui pe von der Leyen în privința colaborării cu lidera ECR, Giorgia Meloni, șefa guvernului italian, potrivit publicației EUObserver.

„Știu că toate drumurile duc la Roma, dar drumul pe care îl ia von der Leyen nu o va duce prea departe”, a spus Gozi.

16:15 Candidații au primit o întrebare referitoare la o posibilă pensie la nivel european. Ursula von der Leyen, din partea Partidului Popular European, a subliniat că pensiile sunt responsabilitatea statelor membre, dar că Europa poate ajuta, subliniind aspecte precum competitivitatea.

În chestiunea costurilor de trai, stânga europeană vrea un plafon pe chirii

16:10 Nicolas Schmit, din partea Partidului Socialiștilor Europeni, a declarat că este nevoie de mobilizare pentru a combate sărăcia. Trebuie să le oferim oamenilor oportunitățile potrivite, oportunități de angajare, a susținut el. Este important ca oamenii să fie calificați, a spus el, făcând apel la investiții în oameni. Acest lucru face ca o economie să fie mai bună, la fel și standardele de viață.

Terry Reintke, din partea Verzilor Europeni, a declarat și ea că UE trebuie se elimine contradicția dintre climă și economie.

Pentru ca Pactul verde european să devină o realitate, trebuie să investim, a susținut ea, menționând că cea mai mare greșeală ar fi să ne întoarcem la austeritate.

Walter Baier, reprezentant al Partidului Stângii Europene, a insistat și el pe problema sărăciei.

El a pus accentul pe problema prețurilor locuințelor și a chiriilor, solicitând ca UE să decidă asupra unei directive care să oblige statele membre să impună plafoane pentru chirii.

Cine participă și cine nu participă la dezbatere

Cinci candidaţi la șefia Comisiei Europene vor participa joi de la ora 16.00, ora României, la o dezbatere electorală, unde vor discuta despre cele mai importante subiecte din șase domenii: economie şi locuri de muncă, apărare şi securitate, climă şi mediu, democraţie şi leadership, migraţie şi frontiere, inovaţie şi tehnologie.

Cinci candidaţi la șefia Comisiei Europene vor participa joi de la ora 16.00, ora României, la o dezbatere electorală, unde vor discuta despre cele mai importante subiecte din șase domenii: economie şi locuri de muncă, apărare şi securitate, climă şi mediu, democraţie şi leadership, migraţie şi frontiere, inovaţie şi tehnologie.

Invitați la discuția care are loc cu aproximativ două săptămâni înaintea alegerilor europene sunt sunt Ursula von der Leyen (Partidul Popular European), Nicolas Schmit (Partidul Socialiştilor Europeni), Terry Reintke (Verzii Europeni), Sandro Gozi (Renew Europe Now) şi Walter Baier (Stânga Europeană).

Nici facțiunea de extremă dreapta Identitate și Democrație (ID) și nici conservatorii și reformiștii europeni ai dreptei dure nu vor participa la dezbatere, din cauza refuzului lor de a desemna un candidat oficial pentru funcția de președinte al Comisiei. Europarlamentarul danez de extremă dreapta Anders Vistisen, membru al ID, a criticat decizia, pe care a catalogat-o drept cenzură, scrie Politico.

Sondajele arată că ID ar putea veni pe locul trei în alegeri, după principalele grupuri de centru-dreapta și centru-stânga.

Întrebările vor fi adresate de spectatorii din hemiciclul Parlamentului European, de telespectatorii care urmăresc evenimentele organizate de birourile Parlamentului din statele membre UE şi de cei doi moderatori – jurnaliştii Annelies Beck, de la postul naţional belgian în limba flamandă VRT, şi Martin Reznicek, de la postul public de televiziune din Republica Cehă.

Dezbaterea se va desfăşura în limba engleză, cu interpretare în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, precum şi în limbajul internaţional al semnelor.

Nu este prima confruntare electorală dinaintea alegerilor. O dezbatere pe teme economice organizată de Institutul Bruegel și Financial Times a avut loc în urmă cu două zile, în vreme ce o altă confruntare organizată de Politico și Studio Europa Maastricht a avut loc la sfârșitul lunii aprilie.

Cine sunt protagoniștii dezbaterii – candidați la șefia Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, o reprezentată a Popularilor Europeni, a venit din Germania pentru a prelua în mod neașteptat conducerea Comisiei Europene în 2019. În timpul mandatului, s-a confruntat cu o serie de crize majore, de la pandemia COVID la războiul Rusiei împotriva Ucrainei și criza energetică. A susținut o ambițioasă agendă verde, numai pentru a tempera această direcție, pe fondul protestelor venite din mai multe state membre. Candidată acum pentru un al doilea mandat de președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen spune că vrea o majoritate pentru o Europă puternică, care să protejeze democrația și prosperitatea.

Nicolas Schmit conduce agenda socială a Europei din 2019 în calitate de comisar european pentru locuri de muncă și drepturi sociale. Economist, el a fost diplomat și ministru în guvernul luxemburghez, deținând portofolii-cheie, inclusiv afaceri externe, imigrație și ocuparea forței de muncă. În martie, partidele socialiste și social-democrate din Europa l-au ales în unanimitate drept candidatul lor comun pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Terry Reintke este o europarlamentară germaăn din partea Bündnis 90/Die Grünen, din grupul Verzilor, unde a fost aleasă ca membru în 2014. Ea este în prezent copreședintă a Grupului Verzilor/EFA și este candidată a Verzilor pentru viitoarele alegeri europene. Înainte de aceasta, a fost purtătoare de cuvânt a Federației Tinerilor Verzi Europeni și membră a consiliului executiv al Tineretului Verde German.

Sandro Gozi, candidatul din partea liberalilor Renew la șefia Comisiei Europene, este un fost diplomat, care a predat în mai multe universități europene și americane. El este italian, dar a ajuns membru al parlamentului Parlamentul European din partea Franței. A ocupat poziția de coordonator Renew Europe în Comisia pentru afaceri constituționale.

Walter Baier este doctor în economie și a fost președinte național al Partidului Comunist din Austria între 1994 și 2006. Din 2007 până în 2022, a fost coordonator politic al rețelei transform! europe. În decembrie 2022 a fost ales președinte al Partidului Stângii Europene, poziție din care a făcut eforturi pentru a construi o alianță între forțele progresiste și democratice.