„Oamenii sunt dezgustați”. Al șaselea scrutin parlamentar în trei ani în Bulgaria: un model românesc eșuat și un mogul care arbitrează alegerile

Un fost premier și un mogul media, totodată șef de partid, sancționat de SUA și Marea Britanie pentru corupție, par a fi principalele personaje ale alegerilor parlamentare naționale și europene care au loc duminică în Bulgaria, alegeri ce ar putea readuce la putere la Sofia un guvern familiar, care în trecut a generat furia și protestele masive ale cetățenilor. În plan secund se află acum reformiștii, care pierd voturi, și un partid naționalist prorus care preia discursul Kremlinului. Un lucru cert: după ani de zile de criză politică și tentative de nereușite de guvernare, „oamenii sunt dezgustați”, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro Genoveva Petrova, expertă în științe politice și manager al Institutului Alpha Research de la Sofia.

Bulgarii votează duminică nu doar în alegerile europene, asemenea celorlalte state UE, ci și în scrutinul parlamentar național anticipat, mai exact, în a șasea rundă de alegeri parlamentare în ultimii trei ani.

Iar lucrurile par că se învârtesc în cerc.

Tabloul electoral de la Sofia

Dacă în ultimii ani părea că începe să își piardă cel puțin parțial dominația pe scena politică, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov, Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), este iarăși ferm pe primul loc în sondaje, undeva între 25 și 28%, la peste 10 puncte procentuale de următorii clasați.

Aliații tradiționali ai GERB – Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DSP), coaliția reformistă „Continuăm Schimbarea-Bulgaria Democrată” (PP-DB) și partidul de extremă dreapta Renașterea se bat toate pentru locul secund, undeva sub sau deasupra pragului de 15%, în funcție de sondaje.

Un scor bun pentru DSP – care primește cele mai multe voturi de la minoritatea turcă și este constant implicat în scandaluri de corupție – ar putea oferi baza unei reînnoiri a vechiului parteneriat parlamentar pentru susținerea unui guvern GERB.

Un lucru aparent paradoxal, ținând cont că mulți bulgari sau observatori externi au considerat că acest parteneriat a fost vinovat pentru problemele majore ale țării și în consecință înlăturat de la putere, în urma protestelor masive din țară din 2020-2021, care au dat startul unor ani de tulburări politice.

O victorie convingătoare a GERB ar putea însemna chiar un nou mandat de prim-ministru pentru Boiko Borissov, care a deținut deja funcția de premier în 2009-2013, 2014-2017 și 2017-2021. Fostul bodyguard, acum în vârstă de 64 de ani, nu și-a anunțat în mod oficial candidatura, dar a remarcat în timpul unui miting din 25 mai că, dacă partidul său ar câștiga cu o diferență mai mare de 10 puncte procentuale, „am putea vorbi despre asta”.

În schimb, reformiștii din PP-DB, care în 2021 începeau cu optimism așa-numita „guvernare Harvard”, una cu o durată de viață foarte scurtă, nu se simt deloc bine și pierd constant voturi, potrivit sondajelor de opinie.

În fundal stau alegătorii, dezamăgiți de criza prelungită. Bulgaria rămâne cea mai săracă țară din UE și are cea mai mare pondere a alegătorilor care vor să iasă din UE – 22%, potrivit unui sondaj recent Ipsos, citat de AFP.

Rotația după model românesc nu a reușit

Criza generată de protestele din 2020-2021 a produs o guvernare cu sincope. Alegerile repetate din această perioadă au adus la putere o serie de coaliții șubrede, cu mandate fragmentate, care nu au reușit să implementeze politici pe termen lung, într-un moment și-așa complicat din punct de vedere economic și de securitate pentru Bulgaria.

Iar două lucruri, după cum observă site-ul Europa Liberă, nu s-au schimbat deloc în tot acest timp: persistența corupției și a influenței maligne a Rusiei.

Corupția endemică afectează Bulgaria de ani de zile, cu proceduri de achiziții publice dubioase, lobby nereglementat și, potrivit acuzațiilor, cumpărarea de voturi. Ani de zile, Bulgaria a fost cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană, potrivit Indicelui de percepție a corupției realizat de Transparency International, deși în 2023 a ajuns pe penultimul loc, Ungaria preluând nedoritul premiu.

În tot acest timp, reformele au fost imposibile, partidele acuzându-se reciproc că controlează sau că încearcă să controleze puternicele posturi din sistemul de justiție.

Noul capitol al crizei politice de la Sofia a început în primăvară, odată cu destrămarea coaliției improbabile dintre doi rivali – GERB și reformiștii din PP-DB – care își începuse mandatul în 2023, sub conducerea premierului PP-DB Nikolai Denkov și ar fi trebuit să facă o rotație după model românesc, pentru a preda șefia guvernului în mâinile Mariei Gabriel, ministră de Externe și reprezentantă GERB.

„Spre deosebire de România, Bulgaria nu a reușit să finalizeze acest proces de rotație”, a explicat pentru HotNews.ro Genoveva Petrova, expertă în științe politice și manageră a Institutului Alpha Research de la Sofia, care a subliniat că motivul a fost unul politic, partidele nereușind sau nedorind să găsească un consens asupra politicilor și asupra portofoliilor din guvern.

AFP a scris la momentul respectiv că GERB a încercat să câştige un avantaj asupra partenerilor din PP-DB, revendicând mai multe portofolii. Altfel, a observat Petrova, dacă ne uităm la mesajele celor două partide, care susțin integrarea europeană a Bulgariei, „nu există niciun motiv logic” pentru ca cele două partide să nu colaboreze în continuare.

Însă căderea guvernului nu a afectat în mod egal cele două partide. Reformiștii din PP-DB sunt cei care au decontat guvernarea eșuată și suferă acum, fiind în scădere în sondajele de opinie.

Reformiștii suferă în sondaje, Borisov e pe cai mari. Care este explicația?

„Una dintre principalele lor erori a fost că (liberalii din PP-DB) și-au asumat aproape întreaga responsabilitate pentru acest guvern, ținând cont că în cabinet a existat un singur reprezentant oficial al GERB, în persoana ministrei de externe”, a observat Petrova. Asta în condițiile în care majoritatea bulgarilor sunt nemulțumiți de activitatea guvernului și de starea de fapt din țară – inflația, problema corupției și nu numai.

Un alt motiv al scăderii reformiștilor în sondaje „este legat de o serie de scandaluri publice discutate în mass-media în ultimele luni, iar aceste scandaluri au vizat reprezentanți ai partidului Continuăm Schimbarea”, a mai spus Petrova. Ultimul scandal, care vizează anchetarea pentru corupție a șefilor Agenției Vamale, este încă în desfășurare.

Există și un argument sociologic care explică erodarea reformiștilor și consolidarea GERB. „Partidul Continuăm Schimbarea nu are un nucleu de alegători atât de puternic, majoritatea votanților făcând parte din așa-numita periferie electorală”, a explicat analista.

În schimb, GERB chiar are un nucleu puternic de susținători. Aceștia sprijină GERB pentru că le plac partidul și liderii săi sau pentru că sunt într-o oarecare măsură dependenți de sistemul clientelar întreținut de gruparea politică care a petrecut mult timp la guvernare.

Astfel, în prezent, „sondajele reflectă de fapt ponderea nucleelor puternice de alegători și de aceea diferența dintre GERB și ceilalți este atât de mare”, a spus Petrova. „Deci sondajele nu arată că GERB își mărește sprijinul, ci doar că a reușit să mențină relativ aceeași pondere a susținătorilor săi fermi și că partidul Continuăm Schimbarea nu a reușit sau nu a avut timp să creeze un nucleu atât de puternic de alegători”, a adăugat ea.

Cine este mogulul Delian Peevski

Paradoxal nu este doar că GERB și DSP sunt iarăși pe cai mari în alegeri, ci și că în mijlocul acestei crize și a dezbaterilor pe tema corupției unul dintre personajele cheie în ecuația electorală, posibil arbitru în formarea viitorului guvern, este Delian Peevski, un om de afaceri controversat și mogul media sancționat de SUA și Marea Britanie în baza legii Magnitsky, pentru că ar superviza afaceri de corupție la scară largă și ar exercita un „control asupra unor instituții și sectoare-cheie din societatea bulgară”.

Peevski, care este șeful Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, partidul minorității turce, este eroul negativ al unei analize Politico, care subliniază că statul mafiot împinge democrația Bulgariei pe marginea abisului. Nikolai Denkov, prim-ministru până luna trecută, îl descrie pe Peevski drept „cel mai mare rău” care s-a abătut asupra Bulgariei. Reformiștii din PP-DB își fac de altfel campanie subliniind legăturile dintre acesta și Borisov.

Fostul premier reformist Kiril Petkov, de la Continuăm Schimbarea, a asigurat pentru Politico că între Borisov și Peevski există o legătură trainică. „Domnul Peevski are un control semnificativ asupra sistemului judiciar și a serviciilor de securitate, iar domnul Borisov are păcate vechi și se teme (că vor fi pedepsite) dacă vor exista instanțe și procurori care să funcționeze cu adevărat”, a declarat Petkov.

„Deci Borisov aduce voturile, iar Peevski garantează că instituțiile actuale nu prezintă riscuri”, a spus el.

Sancționat de SUA și UK, primit în vizită de ambasadorii UE

Interesant este că dacă SUA și Marea Britanie îl sancționează pe Peevski, în baza unor acuzații pe care acesta le respinge, UE este ceva mai îngăduitoare.

„În urmă cu câteva săptămâni, Peevski a avut o întâlnire cu unii dintre ambasadorii UE de aici, de la Sofia, și a fost prezentat și întâmpinat de aceștia ca un factor politic important în Bulgaria. Este un lucru important. În opinia mea, este un fel de slăbiciune în ceea ce privește modul în care ambasadorii UE reacționează la rolul său în viața politică”, a subliniat Petrova.

Ea a subliniat că influența lui Peevski în politica bulgară se bazează în primul rând pe baza electorală a partidului pe care acesta îl conduce în prezent.

„În ceea ce privește încrederea publică, nici el, nici partidul nu au o influență publică semnificativă. Dar pentru că în ultimii ani acest partid a reușit să ocupe poziții importante în sistemul judiciar, în sectorul agricol, cel energetic, ei au reușit să aibă resurse serioase”, a spus Petrova. Analista a observat de asemenea că, pe fondul prezenței scăzute la vot, partidul a rămas constant un actor important din punct de vedere al ecuației electorale, reușind să joace un rol pe scena politică în luarea deciziilor.

Un alt atu al lui Peevski este capacitatea lui de influența opinia publică, mulțumită instituțiilor media pe care le-a tot cumpărat în ultimii ani. În cele din urmă însă, a observat analista, puterea lui Peevski în Bulgaria ar putea fi mai degrabă supraestimată.

Rolul extremei drepte

Scena politică ar putea fi complicată de faptul că, pe fondul crizei – și al războiului din Ucraina – extrema dreaptă a crescut semnificativ.

Partidul Renașterea, cu un puternic discurs prorus, care susține ieșirea Bulgariei din UE și NATO, a apărut ca forță politică în Bulgaria în 2021, când a câștigat pentru prima dată locuri în Parlament. Până în aprilie 2023, gruparea a obținut un procent record de 14,2% în cadrul altor alegeri anticipate.

Acum este pe punctul de a trimite pentru prima dată membri în Parlamentul European. Iar unele sondaje consideră că ar putea veni chiar pe locul doi în alegerile pentru parlamentul național.

Printre candidații partidului se află Petar Volgin, un jurnalist vechi, cunoscut mai ales pentru emisiunea sa „Politically Incorrect” de la radioul național, în cadrul căreia discursurile pro-Kremlin sunt la ele acasă. El a anunțat în aprilie că va candida și, în interviuri, a vorbit deschis despre „reevaluarea” apartenenței Bulgariei la NATO și la UE.

În vreme ce candidații Renașterii vor ajunge cel mai probabil în Parlamentul European și în cel național, partidul nu va juca un rol major la Sofia, deoarece „niciunul dintre partidele importante nu este dispus să colaboreze în vreun fel cu ei”, a subliniat Petrova. Un posibil parteneriat cu Renașterea ar putea fi propus de socialiști, dar nici măcar ei nu au dat semne că și-ar dori așa ceva, observat analista. Și oricum, socialiștii sunt pe locul cinci în sondaje, departe de scorul pe care îl atingeau altădată.

În schimb, candidații și liderii Renașterea, alături de alte personaje politice din țară, sunt acuzați că ar contribui la diseminarea dezinformărilor care circulă în Bulgaria și alimentează pozițiile proruse și eurosceptice.

„Oamenii sunt dezgustați”

Un lucru clar este că după ani de criză politică și incertitudine, dezamăgirea alegătorilor bulgari a atins cote alarmante. Analiștii se așteaptă ca prezența la vot, care a tot scăzut, după rundele repetate de alegeri, să scadă și mai mult duminică.

„Oamenii sunt dezgustați de situația din Bulgaria, în primul rând pentru că nu acceptă această lipsă de responsabilitate din partea partidelor – adică se așteaptă ca guvernul să lucreze, nu să demisioneze la câteva luni după ce a fost creat”, a observat Petrova.

„Apoi, oamenii se așteaptă la acțiuni și politici reale în ceea ce privește problemele economice cu care se confruntă în viața de zi cu zi, dar această instabilitate politică și comportamentul partidelor nu permit, de fapt, dezvoltarea și implementarea niciunei politici, nu doar pe termen lung, dar nici pe termen scurt”, a adăugat ea.

Dacă partidele vor reuși să construiască un guvern stabil după acest scrutin, rămâne de văzut. Prezența la vot a tot scăzut și ar putea fi și mai scăzută duminică, ceea ce sugerează că încrederea oamenilor este și ea tot mai mică.

„Vorbim despre responsabilitatea partidelor politice, bineînțeles, iar oamenii se așteaptă ca de data aceasta să găsească o soluție. Altfel, alegătorii suspectează toate partidele, partidele vechi, partidele noi, partidele din sistem, partidele antisistem, că singurul lor obiectiv este să ajungă la putere într-un fel sau altul”, a spus ea.

Bulgaria rămâne cea mai săracă țară din UE, deși statisticile sugerează că în ciuda tuturor blocajelor, țara reduce, încet, din decalajul care o separă de partenerii din UE. Un sondaj recent al Ipsos, citat de AFP, a arătat că 22% dintre bulgari ar prefera să iasă din UE, cea mai mare pondere de eurosceptici convinși din toate statele membre.

În discuția cu HotNews.ro, Petrova a observat că proporția euroscepticilor a scăzut în în ultimii ani, pe măsură ce bulgarii au înțeles beneficiile aderării. Dar un număr de cetățeni care susțin ieșirea din UE există încă, a admis ea, unii dintre ei perdanți ai integrării, alții – ținte ale campaniilor de dezinformare la care cu participă cu entuziasm inclusiv lideri politici.

Altfel, apropo de UE, temele europene au lipsit în mare parte din dezbaterea electorală bulgară, după cum a observat presa de la Sofia. Și deși Bulgaria își propune să adopte moneda Euro în 2025 sau 2026, guvernul nu a început încă o campanie serioasă de informare pe această temă.