Sari direct la conținut

„Zile cruciale pentru viitorul UE”. În Olanda, extremiștii lui Wilders și stânga sunt umăr la umăr în cursa electorală care dă startul europarlamentarelor

HotNews.ro
Geert Wilders, Foto: Hollandse Hoogte / Shutterstock Editorial / Profimedia
Geert Wilders, Foto: Hollandse Hoogte / Shutterstock Editorial / Profimedia

Alegerile europarlamentare din Olanda au început joi, iar sondajele arată că partidul lui Geert Wilders și coaliția formată de laburiști și Verzi ar putea câștiga câte opt mandate fiecare, scriu Reuters și AFP. Rezultatul ar fi unul foarte bun pentru Wilders, care acum cinci ani nu a obținut niciun mandat, și ar da tonul pentru alegerile din întregul bloc comunitar din următoarele zile, în care dreapta este așteptată să obțină câștiguri substanțiale.

Naționalistul olandez Geert Wilders părea gata de a obține noi câștiguri electorale joi, la alegerile europarlamentare din Olanda, care dau startul scrutinului maraton ce va avea loc până duminică în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

Un sondaj de opinie la nivel național publicat în ajunul votului plasa Partidul Libertății (PVV), antiimigrație al lui Wilders, la egalitate pe primul loc cu coaliția de stânga formată de laburiști și de Verzi, ambele grupări urmând să obțină 8 mandate.

Acest lucru ar însemna un câștig uriaș pentru Wilders, care a avut un rezultat dezastruos la precedentele alegeri europene din 2019.

Nu este o surpriză.

Wilders se află pe un val de susținere în Olanda, unde promisiunile sale de a pune capăt migrației i-a adus deja o victorie importantă la alegerile generale din noiembrie anul trecut.

Un exit-poll va fi publicat la închiderea urnelor în Olanda, joi, la ora locală 21.00 (22.00, ora României). Rezultatele finale oficiale vor fi anunțate duminică, după închiderea urnelor în toate statele membre.

„Despre azil și suveranitate națională”

În cele din urmă, multe vor depinde de cât de mare va fi prezența la vot și de cine anume se va prezenta la vot. În 2019, prezența la vot în Olanda a fost de 42% – mai mică decât media UE, deși Olanda este una dintre națiunile fondatoare ale blocului comunitar.

„Lucrul complicat pentru PVV este dacă va reuși să își mobilizeze alegătorii: în general, aceștia nu votează”, a explicat pentru The Guardian Sjoerd van Heck, expert în sondaje la Ipsos I&O.

„Este un mesaj dificil de transmis, bineînțeles, dacă spui că vrei să ieși din UE, dar oamenii ar trebui să voteze oricum pentru ea. Prezența la vot este un factor pe care nu ar trebui să îl subestimezi”, a spus el.

Chiar înainte de vot, Wilders a făcut prin urmare apel la alegătorii săi. Înconjurat de o mulțime de reporteri care solicitau interviuri și de oameni care doreau selfie-uri, Wilders și-a îndemnat susținătorii să voteze, spunând că alegerile sunt „despre azil și suveranitate națională”.

„Zilele următoare sunt cruciale pentru viitorul Europei”, a asigurat el.

Manifestul eurosceptic al lui Wilders

Europarlamentarele de joi vin să confirme parcursul bun al lui Wilders pe plan intern.

După luni de discuții tensionate, veteranul politicii olandeze a obținut luna trecută un acord cu alte trei partide de dreapta pentru a forma un guvern național care ar trebui să depună jurământul până la sfârșitul lunii.

Wilders a afirmat timp de ani de zile că olandezii ar trebui să părăsească Uniunea Europeană, dar și-a schimbat tonul în perioada premergătoare acestor alegeri și a renunțat la obiectivul său de a organiza un referendum privind apartenența țării la UE, pentru a-și lărgi baza electorală.

Însă manifestul său rămâne în mod evident eurosceptic.

Coaliția din care face parte a declarat deja că va adopta o poziție dură la Bruxelles, încercând să obțină derogări de la normele UE în materie de azil și de mediu și o reducere semnificativă a contribuției olandeze la bugetul UE.

Criticii spun că mare parte a acestor promisiuni nu pot fi realizate.

În schimb, liderul listei de stânga, fostul vicepreședinte al Comisiei, Frans Timmermans, militează pentru o „UE liberă, durabilă, sigură și democratică”.

Alianțe și rivalități la nivel european

Wilders susține în prezent formarea unui supergrup de extremă dreapta în Parlamentul European, o idee lansată de șefa Adunării Naționale (RN) de extremă dreapta din Franța, Marine Le Pen, dar care este puțin probabil să se materializeze din cauza rivalităților între facțiuni și a diferențelor politice puternice.

PVV face parte din grupul de extremă dreapta al lui Le Pen, antieuropean și adesea favorabil Moscovei, Identitate și Democrație (ID), care include, de asemenea, Liga lui Matteo Salvini în Italia, Partidul Libertății din Austria (FPÖ) și Vlaams Belang în Belgia.

ID a expulzat recent Alternative für Deutschland (AfD) din Germania pe care l-au considerat ca fiind prea extremist.

Rivalul său este grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), mai conservator la nivel național, mai constructiv față de UE și în mare parte pro-Ucraina, care include Frații din Italia ai Giorgiei Meloni, partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia, Vox din Spania, partidul Finlandezii și Democrații Suedezi.

„Coeziunea în fața lui Putin”

Sébastien Maillard, de la Institutul Jacques Delors, a explicat pentru AFP că una dintre mizele alegerilor este „capacitatea Europei de a întruchipa democrația, de a găsi mereu compromisuri, de a menține un minim de coeziune (…) în fața lui Putin, în fața Chinei, în fața viitorului președinte american” – o referire la posibila victorie a lui Donald Trump în toamnă, în SUA.

În timp ce „marea coaliție” formată din cele trei grupuri principale actuale (dreapta, socialiști, centriști) va păstra probabil o majoritate, marja sa de manevră ar putea fi mult redusă și ar putea avea nevoie de forțe suplimentare, ceea ce indică negocieri intense.

Într-adevăr, potrivit sondajelor, este probabil ca popularii europeni să rămână principala forță politică, urmată de social-democrați.

Miza este cine va ocupa locul al treilea, deținut în prezent de Renew Europe, care este în declin și amenințat de ascensiunea celor două grupuri radicale de dreapta: ECR și ID.

Potrivit Eurobarometrului, aproximativ șapte din zece europeni văd în UE un „refugiu de stabilitate într-o lume tulbure” și 71% dintre ei intenționează să meargă la vot, cu zece puncte mai mult decât în 2019.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro