Sari direct la conținut

Pandemia și războiul din Ucraina au dus la creșterea susținerii UE printre europeni. Atitudinea favorabilă, mai ridicată decât acum un deceniu

HotNews.ro
Steag UE in Piata Victoriei, Foto: Victor Cozmei / HotNews.ro
Steag UE in Piata Victoriei, Foto: Victor Cozmei / HotNews.ro

Cetăţenii Uniunii Europene se simt din ce în ce mai mult ataşaţi de Uniune, arată un nou studiu, ale cărui rezultate au fost făcute publice în contextul alegerilor pentru Parlamentul European de săptămâna aceasta, informează DPA, preluată de Agerpres.

Studiul, realizat în comun de două instituţii germane – Universitatea din Saarland şi Universitatea Philipps din Marburg – arată o tendinţă clară de creştere a sprijinului pentru UE începând din 2013, pe baza datelor a 600.000 de respondenţi la sondajul de opinie publică Eurobarometru în cele 27 de state membre între 1991 şi 2023.

Raportul, publicat în Journal of European Public Policy, a analizat răspunsurile cetăţenilor care şi-au evaluat ataşamentul faţă de UE pe o scară de la 1 la 4.

Studiul a demonstrat că sprijinul pentru UE a crescut la toate generaţiile şi grupele de vârstă. Tinerii – despre care se crede că ar fi mult mai favorabili UE, dat fiind faptul că au beneficiat de programe de schimb şi de oportunităţi de călătorie mai mari – nu au constituit o excepţie.

Euroscepticii au pierdut teren

Provocări majore, precum pandemia de coronavirus şi războiul din Ucraina au consolidat coeziunea în cadrul UE, sugerează rezultatele, deşi criza euro care a urmat prăbuşirii financiare mondiale a dus la o scădere a simpatiei faţă de Uniune.

Rezultatele studiului sunt similare celor ale unui sondaj recent realizat de Ipsos în țările membre ale Uniunii Europene, la comanda think-tankului liberal francez Fundația pentru Inovare Politică. Sondajul a indicat o atitudine favorabilă UE majoritară inclusiv printre susținătorii partidelor pan-europene socotite drept eurosceptice. Astfel, votanții grupului Identitate și Democrație (ID) au o atitudine favorabilă UE în proporție de 66%, iar cei ai Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (CRE) sunt pro-UE în proporție de 80%.

Ponderea alegătorilor care își doresc ca țara lor să iasă din Uniunea Europeană este cea mai mare în Bulgaria – 22%, urmată de Cehia – 20%, Austria – 19% și Franța – 18%. La polul opus, cei mai puțini eurosceptici are Portugalia – 3% și Lituania – 5%, Letonia – 6%, Spania și România, fiecare cu 7%. Ponderea la nivel european a celor care își doresc un exit este de numai 13%.

„În 2024, ideea europeană, principiile care stau la baza ei, instituțiile care emană din ea beneficiază de o susținere puternică a majorității europenilor. Atunci se pune întrebarea care este sensul votului populist. Se pare că majoritatea liderilor populiști, precum și a adversarilor lor nu au o bună comprehensiune a realității politice pentru că sunt blocați în aceeași neînțelegere asupra interpretării votului populist, confundând adesea expresia unui protest sau a unei revendicări cu adeziunea la promisiunea rupturii”, susțin experții Fundației pentru Inovare Politică.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro