Sari direct la conținut

LIVE ALEGERI 2024 REZULTATE EUROPA Un moment de ruptură după alegerile UE. Extremiștii au zguduit Franța, Germania și Austria, chiar dacă centrul păstrează echilibrul puterii la Bruxelles / Orban, cel mai slab rezultat în ultimii 20 de ani în Ungaria

HotNews.ro
Marine Le Pen si Jordan Bardella, liderul RN, Foto: Lafargue Raphael/ABACA / Abaca Press / Profimedia
Marine Le Pen si Jordan Bardella, liderul RN, Foto: Lafargue Raphael/ABACA / Abaca Press / Profimedia

​Partidele de extremă dreapta, cele populiste și eurosceptice au obținut câștiguri semnificative duminică în alegerile pentru Parlamentul European, într-o mișcare care arată o nemulțumire profundă a unui important segment al alegătorilor și care generează incertitudine cu privire la viitoarea direcție politică a blocului comunitar. „Cred că mulți oameni au simțit că Europa face lucruri nu cu oamenii, ci peste oameni”, a admis într-un interviu pentru Reuters candidatul principal al Verzilor, grup care a pierdut din susținere.

Cele mai importante informații despre alegerile europene 2024, LIVETEXT pe HotNews.ro:

21:45Washingtonul monitorizează schimbările din UE, în timp ce victoriile extremei drepte în Franţa şi Germania ridică îngrijorări în privinţa NATO, scrie Reuters.

Oficialii guvernamentali americani urmăresc îndeaproape consecinţele alegerilor pentru Parlamentul European, în urma cărora partidele de extremă dreapta au înregistrat victorii semnificative în Franţa şi Germania, fiind atenţi la impactul asupra alianţelor internaţionale.

20:58Analiză Politico: 5 lucruri pe care trebuie să le reținem despre rezultatele alegerilor europarlamentare din 2024

Publicația Politico a făcut o analiză a celor mai importante efecte ale alegerilor europarlamentare de duminică, la care au votat 185 milioane de cetățeni din cele 27 de țări ale UE.

19:43 Ursula von der Leyen începe negocierile pentru conducerea Comisiei Europene şi se declară deschisă mai multor înţelegeri

Candidata Partidului Popular European (PPE) pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le-a propus socialiştilor şi liberalilor să reediteze în noul Parlament European majoritatea celor trei mari grupuri politice pro-europene, a declarat luni că menţine „uşa deschisă” şi altor înţelegeri pentru a obţine un nou mandat la conducerea Comisiei, demers pentru care o aşteaptă negocieri intense în zilele următoare.

Ce se află de fapt în spatele deciziei riscante a lui Macron de a declanșa alegeri anticipate

18:46Unul din cei 21 de europarlamentari aleşi în Grecia este Fredi Beleri, cu dublă cetăţenie, greacă şi albaneză, aflat în închisoare în Albania. Beleri a fost ales în 2023 primar al unui orășel albanez, însă apoi a fost condamnat la închisoare pentru „cumpărare de voturi”, fapt ce a dus la o încordare a relațiilor dintre Grecia și Albani.

17:03 Atmosfera în partidul german de extrema dreaptă Alternativă pentru Germania (AfD) a fost exuberantă luni, după ce numărătoarea oficială a confirmat că a obținut la alegerile europarlamentare cel mai bun rezultat din istoria sa, ajutat de votul tinerilor. „Să ne numiți în mod constant naziști – asta nu mai are efect”, a declarat liderul AfD.

16:00 După succesul de la europarlamentare,extremiștii germani din AfD dau afară un deputat toxic și vor înapoi în alianța cu Le Pen

Maximilian Krah, candidatul principal al partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) la alegerile europene, nu va face parte din viitoarea delegație a AfD în Parlamentul European.

„Le urez colegilor mei eurodeputați nou aleși mult succes în încercarea lor de a reintra în grupul ID fără mine”, a scris el pe X, referindu-se la grupul Identitate și Democrație din Parlamentul European.

14:40 Incertitudine în Franța, groază la Bruxelles. Ce se află de fapt în spatele deciziei riscante a lui Macron de a declanșa alegeri anticipate

Emmanuel Macron a lansat un pariu riscant după înfrângerea severă de la europarlamentare, convocând alegeri anticipate în Franța, care ar putea aduce victorii importante pentru extrema dreaptă și ar putea pune sub întrebare chiar proiectul UE.

Dar, speră președintele francez, scrutinul anticipat i-ar putea mobiliza pe adversarii extremei drepte și ar putea, de asemenea, să o scoată din ritm pe Marine Le Pen, care e cu ochii pe premiul cel mare: președinția din 2027, scrie Reuters.

Perspectiva unei Franțe conduse de Marine Le Pen este privită cu groază la Bruxelles, scrie și Politico.

Kremlinul spune că va urmări îndeaproape viitoarele alegeri din Franța

13:20Fidias Panayiotou, un YouTuber cipriot în vârstă de 24 de ani care în trecut s-a filmat cerșind pentru bilete de tren în India și Japonia, a făcut senzație la alegerile europarlamentare organizate de țara sa, obținând aproape 20% din voturi și asigurându-și un mandat în Parlamentul European.

13:15 Tinerii din Germania care au împlinit vârsta de 16 ani au putut vota în premieră la alegerile europarlamentare de duminică iar votul exprimat de aceștia a contribuit la scorul fără precedent obținut de partidul de extrema dreapta AfD, arată o analiză a televiziunii publice ZDF, citată de Euronews.

12:55Kremlinul a declarat luni că va urmări îndeaproape viitoarele alegeri anticipate din Franța, convocate de președintele Emmanuel Macron, având în vedere ceea ce el a numit atitudinea „deschis ostilă” a liderilor francezi față de Rusia.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat de asemenea că Rusia urmărește rezultatele alegerilor parlamentare europene, în care partidele de extremă dreapta și eurosceptice au obținut câștiguri importante.

12:00Macron, Von der Leyen, Meloni: Cine sunt marii pierzători și marii câștigători ai alegerilor din UE

​Extrema dreaptă a crescut în urma alegerilor europarlamentare de duminică, la fel și popularii europeni, în vreme ce Verzii și liberalii au scăzut. Dar câteva personaje politice s-au remarcat în mod deosebit.

11:00 Este prea devreme pentru a da un răspuns cu privire la posibilitatea unui al doilea mandat al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni prim-ministra italiană Giorgia Meloni, într-o intervenție la postul de radio 102,5 RTL cu privire la rezultatul alegerilor europarlamentare.

Ea a adăugat că rezultatele votului au arătat că, mergând mai departe, Europa trebuie să implementeze politici mai pragmatice și că Italia va avea un rol fundamental.

Fotografia de moment a viitorului Parlament European

10:00Cum arată ultima proiecție pentru Parlamentul European: cresc PPE (+8) și extrema dreaptă – ECR (+4) și ID (+9), socialiștii rămân pe loc, scad Verzii (-19) și liberalii Renew (-22). Neafiliații, care conțin un număr de popouliști și eurosceptici ce ar putea îngroșa grupurile dreptei, cresc și ei (+36).

Cum va arăta noul Parlament European: proiecție Verian pentru Parlamentul European

Orban, cel mai slab rezultat în ultimii 20 de ani

08:50 Coaliția civică (KO) a premierului polonez Donald Tusk a câștigat alegerile pentru Parlamentul European cu 37,1% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale ale comisiei electorale raportate de presa poloneză, citată de Reuters. Principalul partid de opoziție (PiS) a avut 36,2%. Partidul de extremă dreapta Confederație a luat 12,1% din voturi.

07:10 Partidul Fidesz al premierului ungar Viktor Orban este pe cale să obțină cel mai slab rezultat la un scrutin național sau european din ultimele aproape două decenii la alegerile pentru Parlamentul European de duminică, unde un nou venit politic a surclasat toate celelalte partide de opoziție.

07:05 Partidul Popular (PP), de centru-dreapta din Spania, a ieşit învingător în alegerile europarlamentare de duminică, obţinând 22 de locuri din cele 61 alocate ţării şi dând o lovitură guvernului condus de socialişti al premierului Pedro Sanchez.

_______

În timp ce partidele de centru-dreapta, centru-stânga și liberale vor păstra echilibrul puterii în parlamentul cu 720 de locuri, votul a dat o lovitură internă atât liderilor Franței, cât și celor din Germania, ridicând întrebări cu privire la modul în care marile puteri ale Uniunii Europene mai pot coordona politica în cadrul blocului, a observat Reuters.

În Franța, partidul extremist Rassemblement National (RN) a obținut peste 32% din voturi și a câștigat alegerile europarlamentare cu o marjă de cel puțin 16 puncte în fața blocului lui Emmanuel Macron, determinându-l pe președinte să dizolve parlamentul și să convoace alegeri anticipate, o decizie șocantă pentru mulți observatori și oameni politici.

„Nu mă pot preface că nimic nu s-a întâmplat”, a spus Macron, în vreme ce Le Pen s-a arătat „gata de a prelua puterea”.

Asemenea lui Macron, cancelarul german Olaf Scholz a avut parte de o noapte dureroasă, în care social-democrații săi au obținut cel mai slab rezultat din istorie, suferind în fața conservatorilor, care au câștigat, și a extremei drepte, Alternativa pentru Germania (AfD), care era creditată de exit-poll-uri cu locul doi.

Extrema dreaptă a câștigat și în Austria, sosind pe primul loc pentru prima dată în istorie și pregătind terenul pentru parlamentarele naționale din toamnă.

Iar alți extremiști și eurosceptici au obținut rezultate bune în alte țări, inclusiv Olanda (joi) sau România, unde AUR a venit pe locul doi, cu 15%, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne.

În vreme ce partidul postfascist al Giorgiei Meloni și-a consolidat poziția de pe plan intern, câștigând și aceste europarlamentare.

Ce înseamnă deplasarea spre dreapta

O deplasare spre dreapta în interiorul Parlamentului European ar putea îngreuna adoptarea de noi legi necesare pentru a răspunde provocărilor în materie de securitate sau pentru a face față concurenței industriale din partea Chinei și a Statelor Unite, scrie Reuters.

De asemenea, noua componență a europarlamentului ar putea favoriza legi mai dure împotriva migrației și măsuri diluate pentru tranziția climatică.

În cele din urmă, cât de multă influență vor avea partidele naționaliste eurosceptice va depinde de capacitatea lor de a-și depăși certurile și de a lucra împreună.

În prezent, ele sunt împărțite între două grupuri politice diferite, iar unele partide și parlamentari se află deocamdată în afara acestor grupuri.

Ursula von der Leyen se vrea „o ancoră de stabilitate”

Partidul Popular European (PPE), de centru-dreapta, va fi în continuare cea mai mare familie politică din noua legislatură, cu 189 de deputați, în creștere cu 13 față de acum cinci ani, potrivit proiecțiilor oferite de Parlamentul European.

Rezultatul PPE este o veste bună pentru Ursula von der Leyen, membră a acestui grup, care încearcă să obțină un al doilea mandat de cinci ani la conducerea puternicei ramuri executive a UE – Comisia Europeană.

Ea s-a grăbit să se prezinte ca un scut împotriva extremiștilor: „Suntem ancora stabilității”, a declarat von der Leyen în fața susținătorilor de la Bruxelles, duminică seară.

„Nici o majoritate nu poate fi formată fără PPE și împreună, vom construi un bastion împotriva extremelor de stânga și de dreapta”, a asigurat ea.

Însă von der Leyen ar putea avea în continuare nevoie de sprijinul unor naționaliști de dreapta, cum ar fi Frații Italiei ai prim-ministrei italiene Giorgia Meloni – care a câștigat și ea scrutinul europarlamentar – pentru a aduna o majoritate parlamentară, oferindu-i lui Meloni și aliaților săi Conservatori și Reformiști Europeni (ECR) mai multă influență – ceea ce ar putea supăra alți potențiali aliați.

Socialiștii și Democrații de centru-stânga sunt pe cale să fie a doua cea mai mare familie politică, chiar dacă au pierdut patru parlamentari pentru a ajunge la 135, arată proiecțiile Parlamentului European.

Liberalii Renew au scăzut și ei cu 22 de locuri, dar au reușit să rămână a treia forță politică, cu 80 de locuri în noul parlament European.

O mare nemulțumire

Grupurile naționaliste eurosceptice ECR și Identitate și Democrație (ID) au obținut 72 (+3), respectiv 58 de locuri (+9), dar lor li s-ar putea alătura alți eurodeputați eurosceptici în acest moment neafiliați, al căror număr a crescut substanțial.

În acest timp, partidele europene Verzi au suferit pierderi grele, scăzând la 52 de deputați de la 71 în parlamentul demisionar.

Observatorii politici atribuie deplasarea spre dreapta mai multor factori: creșterii costului vieții, îngrijorărilor legate de migrație și de costul tranziției ecologice, precum și de războiul din Ucraina – îngrijorări de care au profitat partidele naționaliste și populiste.

„Cred că mulți oameni au simțit că Europa face lucruri nu cu oamenii, ci peste oameni”, a declarat într-un interviu pentru Reuters candidatul principal al Verzilor, Bas Eickhout, întrebat de ce extrema dreaptă se descurcă atât de bine.

Într-un interviu pentru HotNews.ro care a anticipat cutremurul politic din Franța, Gilles Ivaldi, profesor și cercetător la prestigioasa Universitate Sciences Po, a sintetizat foarte bine motivele creșterii extremei-drepte în general și a RN în special.

El a menționat criza inflației și creșterea prețurilor, dar și problemele culturale legate de imigrație și criminalitate. „În general, amestecul de insecuritate economică și temeri culturale este un cocktail puternic pentru susținerea RN”, a concluzionat el.

Încep negocierile

Pentru blocul comunitar, finalul votului dă startul negocierilor care vor duce la alegerea conducerii instituțiilor – Parlamentul European, Consiliul European și Comisia Europeană.

Liderii principalelor trei forțe politice din Parlamentul European au început deja să-și expună pozițiile de negociere.

Liderul PPE Manfred Weber a insistat asupra faptului că partidul său a fost singurul care și-a mărit numărul de locuri, dar, a invitat atât grupurile socialiste, cât și pe cele centriste să „se alăture alianței pro-democratice” și să o recunoască pe actuala președintă Ursula von der Leyen drept alegerea naturală.

Pedro Marques, vicepreședintele socialiștilor și democraților, a declarat că partidul său își va condiționa votul de o abordare pro-democratică „fără ambiguitate”, ceea ce înseamnă că se așteaptă ca von der Leyen să refuze orice coaliție cu grupurile de dreapta dură Conservatorii și Reformiștii Europeni și Identitate și Democrație.

Reprezentantă a celui de-al treilea grup, vicepreședinta Renew Iskra Mihailova, nu a pus condiții stricte privind susținerea lui von der Leyen, dar a insistat că respectarea statului de drept este crucială pentru partidul său.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro