De ce miroase urât în Cluj? – răspunsul îl știu activiștii, autoritățile și a fost arătat și într-o investigație DW, despre tocarea banilor UE, dar nu a interesat pe nimeni

„Am stat cu geamurile închise la 33 de grade și mă coceam. Dacă deschideam geamul, mirosea în casă a sfârșitul lumii”, povestește Cătălin cum s-a simțit ziua de marți în Cluj-Napoca.

Locuiește în Mărăști, un cartier situat în nord-estul orașului, și spune că nu e ceva neobișnuit să miroasă urât. Gunoiul nu este colectat zilnic, așa că inițial s-a gândit că de-aici ar proveni problema.

Iar el nu este singurul care a sesizat un miros ciudat. Daiana locuiește la o distanță de aproximativ șase kilometri de locul unde stă Cătălin, însă spune că a simțit ceva neobișnuit în aer, de dimineață, când a mers la muncă.

„Am simțit, apoi, pe la ora 14, când am ieșit la țigară, un miros de mortăciune. Nu puteai respira, ți se făcea rău”, continuă femeia. „Am stat înăuntru, dar deja pe la ora 15, aveam impresia că se simte și în clădire”.

Daiana spune că mirosul a devenit unul familiar, pentru că nu e prima dată când locuitorii orașului au de-a face cu el. Înainte puneau totul pe seama rampei de gunoi de la Pata Rât, era clar de unde vine. Acum, tânăra crede că mirosul vine tot de la vreun depozit de gunoi.

Ceea ce pentru locuitorii orașului pare o problemă ușor de elucidat, aceasta se complică odată ce ajunge în curtea autorităților. Responsabilitatea este pasată de la o instituție la alta. În tot acest ping-pong, cetățenii încă n-au primit un răspuns clar la o întrebare simplă: „De unde vine mirosul din Cluj?”

„Primăria și RADP-ul nu sunt responsabile”

Încă de marți, 29 august, primarul Emil Boc a prezentat problema în ședința de Consiliu Local. A început prin a spune că nu se eschivează din a vorbi despre subiectul principal al zilei și cel de care sunt preocupați clujenii și anume: proveniența mirosului din oraș.

„Prima mea teamă și prima grijă au fost să vedem ce se întâmplă la depozitul de la Pata Rât, la vechea rampă care este închisă. În trecut am avut o problemă cu manipularea deșeurilor de acolo și am crezut că poate au început să lucreze și este vreo problemă la rampa de la Pata Rât. Acolo nu este nicio problemă, nu s-a făcut nicio mișcare, este intactă. Deci, primăria și RADP-ul, imediat direct, nu au niciun fel de cauză în generarea mirosului”, a explicat primarul.

Depozitul neconform de la Pata Rât a fost închis și ecologizat, cel puțin declarativ, din 2020. În locul lui a fost construit Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID), operat de compania de salubrizare Supercom, componentă a Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor în județul Cluj (SMID).

„Prin proiectul «Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Cluj», Consiliul Judeţean îşi propune implementarea unui sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Cluj în conformitate cu standardele UE”, este descris obiectivul proiectului SMID în preambul.

Unii activiști, care se luptă de ani întregi cu problema deșeurilor din Cluj, cred că lucrurile sunt ceva mai nuanțate decât ar spune primarul.

Mirosul vine de la CMID

August 2021. Dovezi prezentate public de Istvan Szakats că la groapa de gunoi din Cluj nu se face sortarea deșeurilor. FOTO: Preluare de pe Grupul de Facebook Clujul Civic

Istvan Szakats, activist care de zece ani încearcă să pună presiune pe autoritățile din Cluj ca să soluționeze problema deșeurilor, spune că și RADP-ul și Primăria au o parte din vină.

„De fapt, din 2020 până în 2023, chiar RADP-ul a fost cel care a cărat zeci de mii, poate chiar peste 100.000 de tone de deșeuri. Pentru că înainte să preia Supercomul CMID-ul, rampa era operată de către RADP. Deci, cel puțin 80% din materialul care pute este pus acolo de către RADP”, continuă activistul.

Szakats este sigur că mirosul provine de la CMID. Nu este prima dată când au existat probleme similare.

„În 2020, când RADP-ul clujean a început să care ilegal zeci de mii de tone de deșeuri nesortate, netratate, necompostate, de la rampa cică temporară a lor către CMID, atunci a mai fost așa un val de putoare”, explică activistul. „După trei zile, primarul a trebuit să oprească operațiunea”.

Problemele cu depozitarea și colectarea gunoiului în Cluj-Napoca n-au apărut peste noapte. Istvan Szakats merge periodic să filmeze cu drona, în zona depozitului, și surprinde cauciucuri, saltele sau saci cu moloz. Toate astea sunt materiale neconforme, care n-au ce căuta acolo, potrivit legii.

„Filmez obiecte în general de peste 2 – 3 m, în condițiile în care, conform legii, acolo ar trebui să ajungă obiecte mai mici de 8 cm. Pentru că aia e mărimea ciurului final”, explică activistul.

A făcut multiple sesizări la Garda de Mediu Cluj. La unele nu i se răspunde, iar la cele la care are noroc și primește ceva înapoi i se explică doar că angajații s-au deplasat pe teren și au constatat ceea ce el le-a arătat în filmări.

„Bine că nu spun că filmările mele sunt făcute cu deep fakes”, continuă Szakats.

Garda de Mediu știe că problema e de la CMID, însă până la acest moment nu există nicio sancțiune. Lucian Stancu, comisarul Gărzii de Mediu Cluj, a confirmat pentru HotNews că instituția a primit sesizări de la Istvan Szakats. Așa au dat mai multe amenzi pentru că nu erau respectate normele privind colectarea selectivă.

Garda de Mediu trebuie, teoretic, să facă aceste controale și fără sesizări din partea oamenilor. „Oricum intră în planul nostru anual să avem cel puțin un control. Dar acesta poate fi suplimentat, cum a fost anul ăsta, de fiecare dată când considerăm că e necesar”, explică Stancu.

Comisarul confirmă neregulile sesizate de către Istvan Szakats și că încă există probleme în ceea ce privește colectarea selectivă la CMID. Referitor la episodul de ieri și la mirosul inexplicabil, Stancu spune că „deșeurile menajere colectate nu au fost tratate și au dus la disconfortul de ieri”.

Problema vine, într-adevăr, de la noul depozit de gunoi. „Au fost colectate de pe oraș și de pe județ, dar nu au fost procesate pentru că n-au putut face față, au avut ceva defecțiune”, continuă comisarul. Mirosul provenea de la aproximativ 2.000 de tone de deșeuri netratate.

Comisarii Gărzii de Mediu au făcut un control ieri, care s-a finalizat fără nicio sancțiune. În schimb, au fost impuse unele măsuri corective.

„Să se ia toate măsurile încât să se evite și să se diminueze disconfortul acesta, mirosul. Mai aveau și de la Direcția de Sănătate Publică (DSP) niște măsuri legate de diminuarea disconfortului”, explică Lucian Stancu.

La momentul actual nu există nicio sancțiune pentru că, spune comisarul, nu asta ar fi rezolvarea.

„Măsurile corective rezolvă problema. Sancțiunile vin ca o continuare, dar ce s-a întâmplat ieri nu se rezolva cu o sancțiune pe care o aplicam noi ieri”, continuă Stancu.

Soluția la toate problemele ar fi colectarea selectivă, spune comisarul:

„Dacă s-ar face colectare selectivă la populație, operatorul de salubritate ar colecta deșeurile selectabile, ar ajunge pe corpul depozitului într-un procent mai mare deșeuri reciclabile decât deșeuri menajere, atunci probabil că nu am avea probleme”.

Mirosul urât, normalitate pentru clujeni

Mai, 2022. Dovezi prezentate de Istvan Szakats că la groapa de gunoi nu se face sortarea deșeurilor. FOTO: Preluare de pe Grupul de Facebook Clujul Civic

Daiana și Cătălin au povestit că nu e prima dată când au simțit un miros similar. La fel ne-a spus și Istvan Szakats. Pe grupul de Facebook, numit Clujul Civic, există postări din alți ani în care oamenii se plâng de același lucru. Una dintre postări este făcută chiar de către activist, în 2020, care începe așa: „Clujul pute”.

„În ultimele zile RADP a cărat mii de tone de deșeuri «umpic» sortate în Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, pentru a ascunde alte mii de tone de deșeuri complet nesortate”, continuă Szakats.

Problema gestionării deșeurilor din Cluj-Napoca are rădăcini adânci, iar mirosul este doar ultimul lucru care semnalează neregulile existente.

Un documentar realizat de jurnaliștii de la Deutsche Welle (DW) vorbește despre felul în care sunt irosite fondurile europene în ceea ce privește gestionarea deșeurilor în capitala Transilvaniei.

Fonduri europene irosite?

CMID, noul centru de deșeuri de la Cluj, a fost construit după 12 ani de presiuni venite din partea Uniunii Europene. Era nevoie ca groapa de gunoi de la Pata Rât, care reprezenta un pericol pentru populație, să fie înlocuită.

„În perioada 2014 – 2020, 318.2 milioane de euro au fost alocate din partea UE României pentru gestionarea deșeurilor. 40 milioane doar în Cluj”, arată jurnaliștii de la DW.

O investiție de 70 de milioane de euro pentru CMID, bani proveniți parțial de la UE, i-a făcut pe reporterii de la DW să meargă pe drumul gunoiului. Așa au aflat că, în Cluj, nu se colectează selectiv.

„Mașina de gunoi spune că azi colectează doar hârtie. Dar colectează și orice altceva pe lângă”, se arată în documentar. În fața acestei realități, cetățenii ajung să se întrebe dacă mai are sens să colecteze selectiv.

Daiana spune că, până anul acesta, mașina de gunoi punea deșeurile la grămadă. De când s-a schimbat compania au mai apărut încă două containere în fața blocului ei. Unul pentru deșeuri menajere și altul pentru hârtie. Recunoaște că, în ultima vreme, n-a urmărit dacă gunoiul este luat separat, dar au început să colecteze selectiv acasă oricum.

România a ajuns în fața Curții de Justiție Europene de două ori în cauze legate de depozitarea deșeurilor. Cu toate acestea, hotărârile Curții nu par să fie respectate.

Jurnaliștii de la DW au luat legătura și cu Consiliul Județean din Cluj, însă li s-a răspuns că nu ar fi în atribuțiile lor să controleze ceea ce se întâmplă la CMID. De asemenea, Comisia Europeană le-a răspuns că de „managementul proiectelor se ocupă statele membre”. Așadar, au pasat și ei, la rândul lor, responsabilitatea.

În tot acest timp, cei care au de suferit sunt cetățenii. Istvan Szakats spune că efectele sunt diverse:

Pânza freatică este distrusă de când RADP-ul lucra la rampa lor temporară, deschisă în 2015 și care a funcționat până recent.

„Pe lângă asta, există un studiu al Consiliului Județean făcut în 2011, care arată că tot dealul din zona rampei temporare RADP este contaminat irecuperabil cu metale grele. În speță, seleniul este într-o concentrație de uneori 1.000 de ori peste limita de intervenție.

Sunt trei nivele: limita admisibilă, limita de alertă și limita de intervenție. Limita de intervenție e cea mai gravă și acolo ar fi nevoie instant de intervenție pentru a curăța. Consiliul Județean știe, de 12 ani, că acolo sunt valori de 1,000 de ori peste limitele de intervenție și niciodată nu au mișcat un deget”, continuă activistul.

Szakats crede că soluția este în mâinile oamenilor.

„Doar așa, stăpânirea de la Cluj, de frica unui damage politic mai mare, s-ar putea să miște un deget”, conchide Szakats.