Momente penibile cu influenceri din perioada COVID-19 care arată că internetul poate fi uneori toxic

​În anii ‘90 era acest slogan: „ați prostit poporul cu televizorul”, ceea ce implică existența unui om, a unei minți comune, care a decis să prostească poporul și-a folosit televiziunea din dotare ca s-o facă. Bine, retroactiv, vedem că românii nu aveau nevoie de prea multă șarlatanie ca să creadă în tot felul de teorii. Asta a fost evident în 2020, când pe internet lucrurile stau puțin altfel. Poate de aceea și vedem diverse păreri despre cum ar trebui cenzurat, ceea ce n-ar fi deloc o idee bună.

Pe măsură ce-am văzut subiecte despre TikTok și cum ar fi interzisă rețeaua socială în Statele Unite ale Americii, am avut o epifanie la prima mână: poate că oamenii care urăsc internetul, cu tot ce reprezintă el, îl urăsc, pentru că le arată cum sunt oamenii cu adevărat. Și nu sunt deloc unii în care ai avea încredere să-i lași să aprindă aragazul sau să încuie ușa.

Ce-am adunat în lista de mai jos nu sunt doar vedete apărute și crescut pe internet. Mai sunt și câteva care au apărut în offline – în muzică, televiziune – și acum își cultivă o altă personalitate și online. După ce-am trecut de starea de urgență, am fi putut crede că fluviul de păreri mai pierde din avânt. Ce ne-am înșelat cu toții, nu?

Cheloo a ieșit la pescuit de naivi și-a făcut-o așa cum s-a remarcat în toată cariera: extrem și prin cuvinte mari. Sigur, poți citi mesajul lui și-n altă cheie: n-are încredere în stat, statului nu-i pasă. Dar deja facem analiză pe text și nu-și are rostul, că bacalaureatul a trecut deja.

Când ai mani-pedi la 12, dar starea de urgență începe la 10

Ana Morodan, cu circa 100 mii de followeri pe Facebook, alți 390 mii pe Instagram și aproximativ 4 mii pe TikTok, a avut o problemă cu, probabil, unele dintre fanele sale undeva prin martie. Declararea stării de urgență a dus la închiderea saloanelor de înfrumusețare, ceea ce ar putea explica criza din clipurile de mai jos. Sunt de pe TikTok, unele. Cel puțin eu acolo le-am găsit. Morodan a trecut destul de ușor între nevoile ei și, stai că nu-i chiar așa, nevoile macro ale societății, cum ar fi antreprenorii care pierd bani acum. Cu siguranță videourile pot fi justificate prin cine știe ce scandal era la acel moment relevant pentru ea. Doar că spre deosebire de ce-ar încerca să vândă în public, iată, are astfel de momente în care n-ai putea face diferența între ea și un om care a tras „una mică” și încearcă să îți explice lumea.

Dacă ar fi fost o categorie cu premii, Andrei Zbir ar fi luat ceva din top. La început de martie s-a crezut amuzant și-a făcut videoul de mai jos în care, în aparență, strănută coronavirus pe oameni. Explică mai apoi că era doar un spray și nu era niciun virus în spray. Sub umbrela generoasă a “glumea, ce, nu știi de glumă?”, el a pus pe YouTube un clip care are un umor îndoielnic și prostie cât cuprinde.

Dintre toți cei pe care i-am căutat și găsit că ar fi luat-o pe arătură cu tot ce se întâmplă în 2020, Dorian Popa e într-o ligă aparte. Pe 12 martie a publicat un video în care vrea să explice că situația e gravă, dar putem trece peste ea. Citește sfaturile de la Ministerul Sănătății și ai crede că videoul va fi chiar util publicului său.

Doar că apoi începe o lungă listă de conspirații despre ce-i, de fapt, cu acest virus. El nu contestă că există, ci doar spune că-s „interese mari la mijloc”. Aceleași „interese” care-l preocupă pe unchiul gălăgios și degrabă alcoolic pe care îl avem cu toții în familie. Doar că Popa n-o face la o masă cu câteva persoane, ci a făcut-o pe YouTube către un public de câteva zeci de mii de oameni. A șters clipul când a văzut că a dat-o aiurea. În memoria internetului a rămas, așa cum e cazul cu această analiză a lui Marian Ionescu.

Selly s-a remarcat mai mereu ca fiind echilibrat și, la o adică, chiar o rază de speranță pentru o generație despre care părerile sunt radical împărțite. Și-a folosit cu succes canalul ca să atragă atenția asupra problemelor, ca să explice de ce-i gravă situația cu pandemia, dar pe 16 martie a avut un live cu Dorian Popa.

În fragmentul pe care îl ai mai jos vezi zona către care Popa nu se poate abține să nu patineze: conspirații, adevăratul adevăr din lume. Am apreciat însă că a întărit câteva idei: purtatul măștii, igiena și să ții distanța față de oameni.

Din sfera “decizii proaste de luat când în Asia oamenii mor din cauza unui virus” avem următorul exemplu: Luminița Balaban. Ea cred că ar intra în zona micro-influenceri. Ea ar fi fost invitată de Ambasada Indoneziei să viziteze țara și eventual să-i crească notorietatea în România, în caz că emisiunea Asia Express n-a făcut-o destul pentru toată Asia.

În fine, pandemia a venit și-a izolat-o în Bali, când a venit și-un cutremur pe 18 martie. Ea nu s-a dus în zona conspiraționiștilor, dar a luat-o pe-o cărare la fel de instabilă: ei îi e (era) mai rău decât celor din România, așa că să nu se mai plângă. “Țara babuină” care a primit-o ar fi fost, cumva, de vină pentru tot ce i se întâmplă.

Connect-R a fost un alt nume care a vrut să nu uităm că și cântăreții au păreri. Pe 11 martie a încercat un fel de meditație budistă fără rezultat. N-a zis direct dacă virusul e făcătură, dacă pandemia e pe drept declarată sau nu, ci a încercat să fie ca un profet neînțeles care traduce mersul lucrurilor din realitate printr-o platitudine de tipul: „fii tu schimbarea pe care o vrei în lume”, doar că mizând pe mult mai multe cuvinte goale și fără vreun sens real. Dar a strâns ceva fani care să fie de acord cu ideile lui.

Mădălin Ionescu e altă voce care s-a remarcat în perioada asta. Până să-l descopăr cu părerile recente despre pandemie, mișcări de sistem și alte „interese mari la mijloc”, îl știam doar ca o vedetă TV. Dar iată cum m-am înșelat, pentru că-i mai mult decât atât. Dintre toate prostiile pe care le-a zis, cel puțin recent, rămâne asta despre starea de sănătate a lui Marcel Pavel (confirmat cu COVID-19):

“Marcel a făcut dubla pneumonie intrând înfierbântat intr-o încăpere cu aerul condiționat dat la maxim. Nimic anormal . Sau poate ca filtrele de aer condiționat erau pline de bacterii. Pare sa fi existat, totuși, un focar gripal. Cum a apărut COVID-ul in ecuația asta ? Nu știu !”.

Însă într-un live din mai mergea pe o altă teorie: jocurile sunt făcute, cine are de câștigat are de câștigat, cine nu… cred că nu-i rămân decât live-uri conspiraționiste.

Ce facem cu internetul de aici înainte?

Sincer, nu facem nimic cu el. Eu nu cred că e stricat și nici nu ar trebui cenzurat. Vedem foarte bine cum se descurcă diverse țări când vine vorba de a curăța în vreun fel sau altul. China pur și simplu practică cenzura, SUA vrea un pic din puterea asta, iar alte țări încearcă să construiască o lege de un fel sau alt fel, că poate mai stăvilește din răspândirea informațiilor false.

Pe tot acest fond rămâne o problemă imens: Google, Facebook nu au niciun interes să disturbe internetul așa cum e el acum. Un audit al Facebook a arătat că nu e interesat de libertate de exprimare sau adevăr, ci de direcția din care vin banii, câți sunt și să nu se oprească.

Google și alte companii din sfera Big Tech n-au nicio problemă să ia bani pe reclame despre anti-vaccinare. La o adică, singurele momente în care se opresc și încearcă să mimeze o schimbare e când lumea făcea prea multă gălăgie. Dar, în 2020, lumea a fost ocupată cu o pandemie. Și încă e.

Din lista de mai sus cred că un caz poate fi justificat: Andrei Zbir. El are un canal care se învârte în sfera lui Selly, dar nu-i suficient de mare cât să fie cu adevărat relevant și încă merge foarte mult pe lucruri duse la extrem ca să prindă. Practic, tot TikTok e construit pe așa ceva. Iar canale românești care fură angro din afară, tot felul de idei, apar constant și nu se opresc.

Așa și el a mers pe-o modă a farselor, doar că nici vârsta, nici experiența de viață sau anturajul nu i-au spus că-i de-o prostie colosală.

Dorian Popa, din nou, și el ar vrea să dea videoul care rupe YouTube în două. Are și credințele lui, cum toți le avem, și nici nu crede atât de mult în ele, cât să le lase libere pe internet. A încercat, a eșuat, s-a mai temperat. De ceilalți n-am ce zice. Sunt și ei un produs al internetului, iar modul în care și-au atras fani le alimentează următoarea mișcare. Sau le-o corectează, dacă o iau razna de tot.

Am adunat astfel de exemple, într-o listă deloc exhaustivă, ca să înțelegi un lucru: oamenii chiar au libertatea să spună ce vor, dar sunt acele păreri care nu sunt nici utile, nici amuzante sau interesante, ba chiar pot fi și toxice.

La un TEDx Talks, comediantul Andrew Schulz a încercat să explice publicului de ce lui i se permite să nu respecte corectitudinea politică și răspunsul, pe scurt, e acesta: e natural. Oamenii știu la ce să se aștepte, nu îi mintă că are alte credințe.

M-aș hazarda să spun că internetul, mai ales după ce-am văzut în 2020, e mai toxic decât a fost televiziunea vreodată. Cei de mai sus sunt doar oameni care adună cifre mari și habar n-au unde ar trebui să tragă linia. De la ei, în jos, mesajul se duce către cifre din ce în ce mai mici.

Și asta e o problemă. Altfel nu am discuta subiecte ca: pământul plat, cipuri și 5G în 2020. Dar oamenii caută un răspuns, nu-l găsesc pe cale oficială sau e prea complicat, și atunci orice gură de aer conspiraționist e numai bună.