Fericiți dar nemulțumiți cu viața?

Cum era de așteptat, sărăcia obiectivă determină sărăcia subiectivă (Schmidt et al. 2023). România se încadrează, cu datele de sondaj analizate aici, în categoria țărilor sărace, cu mulți oameni nemulțumiți de viața pe care o duc, alături de Bulgaria, Ungaria, Slovacia, țările baltice, dar și de Italia, Portugalia și Grecia din sudul continentului.

Introducere

Te poți afla simultan, ca popor, în topul fericirii și al nemulțumirii cu viața pe care o duci? Nu, din simplul motiv că cele două stări de spirit sunt puternic asociate, pozitiv. Dacă nu ai cu ce îți plăti facturile lunare poți fi foarte mulțumit sau mulțumit cu viața pe care o duci? Iarăși, nu, pentru că bunăstarea subiectivă nu vine din senin ci este o reflectare a celei obiective. Întrebările nu sunt globale, pentru oriunde și oricând. Se referă la românii care trăiesc în spațiul Uniunii Europene (UE), astăzi. Și nu sunt retorice. Pornesc de la dezbaterea pe care o inițiază, la început de decembrie 2023, despre fericire-satisfacție, un jurnal britanic (The Independent), preluat de mai multe medii de comunicare din România, consonant cu abordarea britanică (DG24, Libertatea etc.) sau disonant (Speranța TV, DCNews, LinkedIn etc.).

Nu urmărim, aici, reconstituirea dezbaterii ci încercăm un răspuns sociologic la întrebarea din titlul materialului. Pentru răspuns folosim microdatele dintr-un sondaj european de prestigiu, Eurobarometrul 98.2 (EB98), de la începutul anului 2023. Am optat pentru această variantă, deoarece datele EB98 sunt ușor accesibile, ca microdate. Sondajul sursă pentru dezbaterea anterior menționată este Survey on Income and Living Conditions (SILC 2022) iar datele de la care a ponit discuția sunt agregate pe țări și caracteristici socio-demografice. Cu microdatele de la EB98 analizele pot fi mai rafinate decât cu date agregate.

EB98 măsoară satisfacția cu viața (SV) pe o scala de la 1 (foarte nemulțumit) la 4 (foarte mulțumit), iar SILC, în varianta raportată de canalele media menționate, pe o scală de la 0 (total nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit). Desigur, și modul diferit de măsurare a SV induce diferențe în estimare. Oricum, însă, ambele scale se referă tot la SV.

Plata facturilor lunare și mulțumirea cu viața

Un procent foarte mare dintre europenii intervievați (84%) se declară ca fiind mulțumiți sau foarte mulțumiți cu viața lor, în general. Tabelul 1, cu date EB98, indică în mod clar o corelație pozitivă între dezvoltarea economic-administrativă și satisfacția cu viața. Am măsurat dezvoltarea economic-administrativă prin ponderea celor care au declarat că în ultimele 12 luni nu au avut dificultăți în plata facturilor lunare (aproximativ 64%). Care este relația, la nivel individual, între plata facturilor lunare și SV? Așteptarea este ca dificultățile mari să aducă insatisfacție. O inspectare a datelor agregate din Tabelul 1 confirmă, în primă variantă, ipoteza. Cu cât populația țării de referință are dificultăți mai mari în plata facturilor, cu atât gradul de SV este mai redus. Grecia este , din acest punct de vedere, exemplară: la un grad de îngrijorare foarte mare legat de plata facturilor (81%) se înregistrează și o satisfacție relativ redusă cu viața (61%). România face parte din categoria aceasta, cu dificultăți mari în plata facturilor lunare și cu SV relativ redusă, alături de Bulgaria, Grecia, Italia, Croația și Portugalia. La celălalt pol, cu dezvoltare economică accentuată și nivel ridicat de SV sunt țări dezvoltate precum Suedia, Danemarca, Olanda, Finlanda și Germania de Vest.

Și aceste date simple, analizate tabelar, indică faptul că SV este dependentă, la prima vedere, cel puțin, și de dezvoltarea economică a țării. Cum fericirea este asociată pozitiv cu SV (Gundelach&Kreiner 2004), consecința este că și cu aceste date rezultă că este improbabil ca românii să fie în topul fericirii, deși, economic și instituțional (corupție, selecție nemeritocratică în multe cazuri etc.) au probleme din plin. Oricum, o țară nu poate fi, simultan, cu populație în topul fericirii dar, schimbând indicatorul de bunăstare, și în topul nemulțumirii.

Este posibil ca dacă introducem în analiză, la nivel individual, variabile de control precum vârsta, genul, educația, clasa socială subiectivă, mediul rezidențial, pentru persoanele intervievate, să ajungem la constatări diferite. În genere, nu este indicat să extrapolezi constatările de la nivel agregat, național, în cazul de față, la nivel individual (eroarea ecologică – ecological fallacy). Ca să evităm o astfel de eroare urmărim, în continuare, variația SV, funcție de mai multe variabile simultan, la nivel individual.

Cine sunt, de fapt, nemulțumiții cu viața?

Se pare că în afara efectului de țară, la nivel european, acționează și variabile sociodemografice. Vârstnicii din urban, cu educație redusă sunt mai înclinați spre nemulțumire față de propria viață, comparativ cu tinerii mai puțin educați din rural (Tabelul 2). Dacă ai mai multe dificultăți economice în a-ți plăti facturile lunare și te consideri din clasa de jos, atunci este mai probabil să fii nemulțumit. Similar, dacă ai o percepție negativă a serviciilor publice.

Table 2.Predictors of life satisfaction in the European Union

Apartenența de gen, controlând pentru celelalte variabile din model, pare să nu conteze semnificativ pentru SV.

Chiar dacă ținem sub control variabilele sociale și demografice menționate, tot mai există un efect de țară asupra SV. România este țara în care efectul de nemulțumire legat de calitatea propriei vieți pare să fie maxim. În aceeași grupare a efectului negativ de țară asupra SV se află, din estul Europei, și Bulgaria, Ungaria, Slovacia și țările baltice. Tot în categoria respectivă intră și țări sudice precum Grecia, Italia și Portugalia. Contextul de țară, în materie de nemulțumire față de viață, pentru România anului 2023, se aseamănă foarte mult cu cel din 2007 (Sandu 2007). Propensiunea spre SV ridicată este mai ales în țări dezvoltate din Nord, inclusiv în Marea Britanie, Irlanda și Olanda.

Cum este România în context european? Mai săracă în relații semnificative, în determinarea SV. Vârstnicii, cu probleme la plata facturilor și cu slabe cunoștințe în folosirea internetului tind să fie mai nemulțumiți, în România. De ce mediul rezidențial, educația și clasa socială subiectivă nu influențează semnificativ SV, în România? Posibil ca gradul mare de nemulțumire să omogenizeze stările de spirit mai ales pe variabilele menționate. Cam aceleași relații de determinare semnificative se regăsesc statistic și în cazul intervievaților din Bulgaria. (Am realizat analize de regresie similare pentru toate țările europene incluse în sondaj. Rezultatele nu sunt prezentate aici.)

România tinde să se apropie mai mult de modelul Est European de SV, mai puțin specificat prin relații semnificative, comparativ cu modelul vechilor state membre ale Uniunii. Nici apartenența la un anumit mediu rezidențial, nici clasa socială subiectivă nu contează semnificativ în determinarea SV nici pentru România nici pentru noile state membre ale Uniunii (analize de detaliu neprezentate aici). _

Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro

Fericiți dar nemulțumiți cu viața?

Plata facturilor lunare și mulțumirea cu viața

Cine sunt, de fapt, nemulțumiții cu viața?

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”