De ce nu se pot comasa alegerile cum vrea PNL. Patru scenarii de fentat democraţia şi unde se blochează ele

Cum EFOR va monitoriza alegerile din 2024 în România, atât în ce priveşte mecanica electorală propriu-zisă cât şi cheltuielile partidelor şi temele de propagandă, online şi offline, prezint mai jos o scurtă analiză a permutărilor pe care le-au avut sau le au în vedere partidele din coaliţia de guvernare (care include neoficial, surpriză-surpriză, şi UDMR), în joaca lor cu calendarul alegerilor. Au rezultat cele patru scenarii din figură, toate nerealiste pentru 2024. Soluţia normală este ca PSD – dar mai ales disperatul PNL – să lase în pace calendarul electoral şi să se ocupe de guvernare.

Scenariul 0: toate patru alegerile separate, fiecare la data prevăzută

Avantaje:

1. a. S-a păstra aranjamentul democratic şi instituţional existent, fără improvizaţii şi schimbarea regulilor cu patru luni înainte de alegeri. Modificările în cadrul electoral cu mai puţin de 12 luni înainte de scrutin nu sunt legitime dacă nu îndreaptă scăpări sau crează un cadru care să lărgească drepturile electorale – ci dimpotrivă, bulibăşesc şi complică lucrurile fără un motiv obiectiv. Mai multe despre asta în raportul EFOR de luna trecută.
2. . Se respectă Decizia CCR 51/2012 care arată că procedurile electorale trebuie să nu restrângă dreptul unei persoane de a participa în alegeri (locale, naţionale, europene); evident, orice comasare restrânge automat acest drept.

Dezavantaje:

• a. Liderii PNL citează “o evaluare a Ministerului de Finanţe” care ar estima costurile celor patru tipuri de alegeri (cu cinci runde) la 3.8 miliarde lei (770 mil Euro). Nimeni nu a văzut însă vreun document scris asumat de MoF pentru aceste calcule şi vreo detaliere cât de sumară a costurilor, pentru a şti cum s-a ajuns la această sumă enormă. De asemenea, nu avem simulări pe scenarii ca cele din figură ca să ştim cu cât s-ar reduce costurile în fiecare variantă şi să luăm o decizie în cunoştinţă de cauză. Cel mai probabil, un asemenea document ca cel invocat de PNL nu există şi avem de-a face doar cu declaraţii de partid care vor rămâne, ca multe alte discuţii româneşti de policy lipsite de profesionalism, în zona folclorului politic oral.
• b. Riscul prezenţei scăzute la vot. Acesta ar fi unul evident dacă alegerile s-ar desfăşura în ordine inversă, cu prezidenţialele întâi şi europenele la urmă. Dar cum alegerile pentru PE sunt primele (interes mare din partea partidelor ca test electoral), apoi vin localele care au propria lor logică şi implică actori la nivelul de bază al administraţiei cu interes direct, iar abia apoi sunt prezidenţialele, puternic personalizate şi care implică diaspora, secvenţa presupune cel mai mic risc dintre toate în ce priveşte participarea. Singurele vulnerabile la lipsa de interes a publicului rămân alegerile parlamentare (dar care sunt cele mai interesante pentru partide); pentru asta vezi mai jos scenariile C şi D.

Scenariul A

1. a.Avantajează partidele mari şi cu mulţi primari, care vor trage şi pentru PE.
2. b. Se spune că vor dezavantaja extremiştii pentru PE, pentru că ei nu au primari care să tragă în plan local. Dar pe de altă parte funcţionează şi logica inversă: vor propulsa mai mulţi extremişti în administraţia locală, pentru că propaganda lor vizibilă la nivel naţional în campania pentru PE îi va ajuta pe candidaţii extremişti la primării şi consilii. Dacă va prevala efectul (1) sau (2) e imposibil de spus dinainte; o vom constata din analiza post-alegeri.
3. c. Având în vedere că mai sunt doar patru luni până la intervalul 6-9 iunie când trebuie să se ţină alegerile europene, stabilirea alegerilor locale cu atât de puţin timp în avans va dezavantaja votanţii care nu au documentele de reşedinţă finalizate.
4. d. Se complică mult organizarea scrutinului, pentru că există reguli diferite de funcţionare pentru birourile electorale ale secţiilor de votare, care se formează după alte criterii, la locale si europene.
5. e. E foarte posibil ca aducerea alegerilor locale în luna iunie să fie oricum ilegală, pentru că mandatele locale se preiau în 20 de zile de la validarea alegerilor iar condiţiile de prelungire ale mandatelor actualilor primari şi consilieri sunt restrictive, ţinând cumva de situaţii de forţă majoră (cum a fost în 2020 la pandemie). Or, în 2024 nu există nici un motiv obiectiv pentru aşa ceva, ci doar voinţa politică a unei majorităţi. Cu alte cuvinte, nu poţi avea după luna iunie primari în funcţie cu mandat prelungit (ilegal) şi al set de primari aleşi care aşteaptă să preia mandatul după trei luni (tot ilegal).

Scenariul B

1. a. Avantajează partidele mari şi cu mulţi primari, dar în special PNL, unde discrepanţa de profil, vizibilitate şi tracţiune electorală între nivelul local (bun) şi cel naţional (extrem de slab) e cea mai evidentă.
2. b. Este foarte posibil să fie neconstituţională conform Deciziei CCR 51/2012, când s-a mai încercat o comasare: se combină alegerile cele mai diferite între ele ca logică politică şi de organizare; şi oricum cu prea puţin timp înainte de desfăşurarea lor: vezi toată dscuţia de mai sus referitoare la perioadă şi justificarea oricărei schimbări în direcţia complicării procedurilor.

Scenariul C

1. a. Ar fi cel mai interesant pentru clasa politică şi actuala coaliţie de guvernare, pentru că ar pune instituţia cea mai nepopulară (Parlamentul) la remorca campaniei locale, unde reprezentanţii locali partidelor mari domină peisajul şi au interesul să investească propriile resurse, ajutând astfel tot partidul.
2. b. Dezavantajul e că un astfel de scenariu interesează cel mai puţin electoratul şi este astfel greu de susţinut public.
3. c. Aici impedimentul legal este probabil cel mai puternic, pentru că Decizia CCR 51/2012 exact la o astfel de încercare s-a referit, în sensul că este neconstituţională.

Scenariul D

1. a. Este formula pe care România a avut-o până la ciclul electoral 2008-2009, când din motive conjuncturale şi prost argumentate s-a decis decuplarea parlamentarelor de prezidenţiale.
2. b. Avantaje: teoretic ideea decalării era să se mărească probabilitatea ca preşedintele să reprezinte o contra-pondere la o majoritate parlamentară de culoare politică diferită de a lui (coabitare). Din analiza perioadei care a urmat, nu e clar dacă decalarea a contribuit la un mai bun echilibru pe scena politică: perioadele de check-and-balance real au fost scurte iar preşedintele s-a pliat ulterior pe majoritatea parlamentară. Deci scenariul D ar oferi simplitate fără să se piardă cine ştie ce beneficii ale alegerilor separate în plan democratic.
3. c. Avantaje: costurile ar scădea (exact cum invocă acum PNL) şi s-ar reduce şi riscul participării scăzute în nişte alegeri pur parlamentare.
4. d. Re-cuplarea alegerilor parlamentare cu turul 1 al celor prezidenţiale ar putea fi o soluţie pentru anul 2024; în rest, ar fi dificilă pentru că presupune amendarea Constituţiei. Un echilibru de putere Preşedinţie-Parlament s-ar putea realiza mai democratic în această situaţie prin amendamente simultane care să ducă la organizarea mai uşoară a alegerilor anticipate. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro