USR și partidul lui Cioloș fac un apel comun la ”unitatea forțelor democratice din societate” pentru a fi împiedicată intrarea în vigoare a Codului Penal
Dan Barna și Dacian Cioloș, liderii Uniunii Salvați România și Mișcării România Împreună, semnează un apel comun la ”unitatea forțelor democratice din societate” cu scopul de a fi găsite soluții pentru împiedicarea intrării în vigoare a legii de modificare a Codului Penal.
Cele două formațiuni prezintă, în textul apelului, un calendar posibil pentru evoluțăa procedurală a acestei legi, care a fost deja contestată la Curtea Constituțională. Potrivit acestor calcule, legea, cu eventuale modificări, ar putea avea loc o adoptare finală în septembrie.
Pe de altă parte, CCR urmează să se pronunțe asupra sesizării privind Codu Penal abia pe 17 septembrie, potrivit unor surse citate de Mediafax.
Ei admit că cele două organizații sunt diferite, dar spun că au unele valori comune. Amintim că partidul lui Dacian Cioloș nu a primit încă o decizie de la tribunal privind înregistrarea partidului său.
Ce spun aceștia în comunicatul de presă:
”Am primit foarte multe mesaje în ultimele zile. Ce putem face? Cum îi putem opri? Cu ce putem ajuta? Cine ne salvează? Am primit și critici, unele meritate. Că nu facem destul. Că nu ne-am implicat suficient. Că nu avem un plan comun prin care să-i înlăturăm de la guvernare pe cei care schimbă ordinea de drept cu ordinele strâmbe. Organizațiile noastre sunt diferite. Avem viziuni, programe și modele sociale și economice care diferă. Însă ne unesc câteva valori – credem în domnia legii, într-o viață publică morală și într-un stat cu instituții democratice puternice. Nu vom renunța la România. Avem nevoie de o politică curată și sprijinim inițiativa cetățenească Făra Penali în Funcții Publice. Avem nevoie de sprijinul dumneavoastră pentru a strânge semnăturile necesare.
Până acum am utilizat toate instrumentele parlamentare și civice pe care le-am avut la dispoziție pentru a-i opri din sprintul lor către masacrarea legilor justiției, a Codului Penal și Codului de Procedură Penală. I-am încetinit, i-am făcut să renunțe la câteva articole. I-am pus în lumina reflectoarelor și i-am făcut să explice de ce duc, cu bună știință, România într-o fundătură. La ultimul vot au avut emoții, au trecut Codul Penal la limită. Nu este o înfrângere dar este începutul sfârșitului pentru ei. Nu se mai pot baza, singuri, pe o majoritate. Atunci când am simțit că instrumentele parlamentare nu sunt suficiente v-am îndemnat să protestați. Am ieșit și noi în stradă când am văzut că este nevoie ca fiecare dintre noi să fie prezent în piețe. Vă chemăm alături de noi în demersurile pe care le vom face, suntem deschiși la dialog, propuneri și chemăm orice organizație democratică, asociație profesională, sindicat, ONG, instituție academică să se alăture acestui apel și să găsim împreună soluții și acțiuni comune pentru salvarea democrației. Ne angajăm și vă propunem să folosim împreună toate resursele și instrumentele parlamentare și civice pe care le avem la dispoziție pentru a-i împiedica să meargă până la capăt.”
Barna și Cioloș au calculat un posibil calendar pentru Codul Penal:
”După ce se pronunță CCR, în funcție de decizia acesteia:
1) admiterea sesizării:
A) dacă sesizarea se admite parțial, în legătură cu anumite prevederi, legea se întoarce la Parlament pentru reexaminare – nu este reglementat decât termenul de adoptare tacită la camera sesizată
B) dacă sesizarea se admite integral, iar legea este declarată neconstituțională în ansamblul său, procedura legislativă încetează, urmând ca Parlamentul să decidă dacă o reia de la zero sau nu.
2) respingerea sesizării: proiectul se trimite Președintelui României, pentru promulgare
Trimiterea proiectului, Președintelui României, pentru promulgare – Constituția prevede un termen de 20 de zile în interiorul căruia Președintele poate:
1) să promulge legea
2) să solicite CCR verificarea constituționalității acesteia – sesizarea CCR suspendă curgerea termenului de 20 de zile (si Președintele poate solicita în sesizare efectuarea unei trimiteri preliminare) iar în funcție de decizia CCR:
A) dacă sesizarea este admisă proiectul se întoarce la Parlament și se reia procedura
B) dacă sesizarea este respinsă, Președintele poate:
a) să promulge legea în termen de 10 de zile
b) să o retrimită, în interiorul termenului de 10 zile, la reexaminare către Parlament.”