Legea privind Codul administrativ, care prevede pensii speciale pentru aleșii locali, este neconstituțională

Legea privind Codul administrativ – care prevede acordarea de pensii speciale pentru aleșii locali – este neconstituţională, a decis, marţi, Curtea Constituţională, a declarat pentru Hotnews președintele CCR, Valer Dorneanu.

UPDATE: Curtea Constituțională precizează, într-un comunicat de presă, că a admis cu unanimitate de voturi obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea privind Codul administrativ al României este neconstituțională, în ansamblul ei.

CCR a constatat că actul normativ a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic și Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare. De asemenea, CCR spune că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cu nerespectarea principiului bicameralismului și/sau a regulilor privind distribuirea competențelor decizionale între cele două Camere.

Sesizarea privind neconstituționalitatea acestei legi a fost trimisă CCR de către președintele Klaus Iohannis în 31 iulie.

Președintele Iohannis spunea în sesizarea către CCR că legea a fost adoptat de Camera Deputaţilor într-o sesiune extraordinară întrunită neconstituţional, cele două Camere ale Parlamentului comportându-se ca şi cum Senatul ar fi avut doar o competenţă de prim for legislativ, iar Camera decizională – Camera Deputaţilor – ca şi cum ar fi avut deplină competenţă decizională pentru toate materiile reglementate. De asemenea, Iohannis invocă şi încălcarea principiului bicameralismului.

El mai susţinea că dispoziţiile referitoare la obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale, precum şi a personalului din cadrul acestora de a pune în aplicare programul de guvernare aprobat de către Parlament sunt neclare şi critica faptul că prin acest act normativ a fost eliminat un criteriu de integritate pentru cei care pot fi membri ai Guvernului – cel referitor la cazurile de incompatibilitate.

Preşedintele mai spunea că nu există un raport de subordonare ierarhică între miniştri şi prim-ministru. De asemenea, șeful statului arăta în sesizare că legea încalcă Constituția şi prin prevederea privind asigurarea folosirii limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând acestora nu ating ponderea, întrucât nu se mai are în vedere criteriul constituţional al „ponderii semnificative”.

Legea privind Codul administrativ a fost contestată la CCR și de către de 28 de deputați USR, 13 deputați PMP, șase deputați neafiliați și trei deputați PNL, care spun că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse prin Codul administrativ încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. De asemenea, ei spun că legea va permite numiri politice în cele mai importante poziţii ocupate în prezent de înalţi funcţionari publici, ceea ce încalcă obligaţiile de profesionalizare a administraţiei publice pe care România şi le-a asumat înainte de aderarea la Uniunea Europeană.

Proiectul de lege care schimbă Codul Administrativ a fost adoptat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în 9 iulie.

Cele mai importante prevederi ale Codului Administrativ:

• pensiile speciale ale aleşilor locali care, la încetarea mandatului acestora, vor fi suportate din bugetul de stat.

Articolul 248 – Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.

• O altă modificare le permite aleşilor locali să aibă dreptul la PFA. Mai exact, aceștia vor putea avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

Alte modificări prevăd:

• este necesară majoritatea absolută, și nu cu majoritatea calificată, adică două treimi, ca în prezent, a consilierilor locali pentru aprobarea hotărârilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărârilor prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi în cazul celor privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. De asemenea, sunt vizate şi hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine.

• acordarea rangului de ministru, respectiv secretar de stat persoanelor care deţin funcţiile de secretar general al Guvernului/secretar general adjunct al Guvernului, fiind votate de Parlament, odată cu echipa guvernamentală.

• serviciul de permise de conducere şi certificate de înmatriculare a vehiculelor să fie descentralizat începând cu data de 1 ianuarie 2019; • reintroducerea cuvântului „etnic” în definiţia judeţului.

• intrarea în corpul funcţionarilor publici prin susţinerea unui singur examen naţional, în loc de două, cum se propusese iniţial.

• interzicerea utilizării funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.