Iohannis contestă la CCR legea care-l face pe Dragnea șeful „consensului național” și al guvernelor viitoare

Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în privința legii referitoare la Strategia „România 2040” prin care președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, era însărcinat cu elaborarea acestui document care obliga orice guvern de acum înainte să-l respecte, prin adoptarea de acte normative.

De altfel, chiar din primul articol al actului normativ scopul enunțat era instituirea „ cadrului instituţional de realizare şi de asigurare a consensului naţional”.

Ce prevede legea:

• Strategia „România 2040” se elaborează sub directa coordonare a Camerei Deputaţilor, care asigură conducerea întregului proces. Coordonarea științifică este realizată de Consiliul de Programare Economică şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză
• Pentru elaborarea Strategiei „România 2040” se înfiinţează Comisia „România 2040”, condusă de președintele Camerei Deputaților și al cărei mandat este de un an.
• Activitatea Comisiei „România 2040” se finalizează cu proiectul următoarelor documente: a) declaraţia politică de asumare a Strategiei „România 2040”; b) Strategia „România 2040”; c) prognozele şi scenariile de dezvoltare, precum şi detalierea acestora sub forma unui raport de fundamentare; d) propuneri de actualizare a strategiilor sectoriale şi a principalelor politici publice necesare pentru implementarea Strategiei „România 2040”
• Strategia „România 2040” se actualizează în funcţie de schimbările din contextul internaţional şi de evoluţiile economico-sociale interne, la un interval de 3 ani.
• La elaborarea proiectului legii bugetului de stat, autoritatea administraţiei publice centrale responsabilă cu finanţele publice ia în considerare cu prioritate prevederile Strategiei „România 2040”.
• Guvernul pune în aplicare programele şi proiectele de dezvoltare din Strategia „România 2040”.

Ce reclamă președintele Iohannis:

• Prin natura competențelor sale, Comisia „România 2040” se subrogă în rolul constituțional al Parlamentului și al Guvernului, ale căror voință și atribuții urmează să se subsumeze celor edictate de un organism consultativ aflat în coordonarea Camerei Deputaților și condus de președintele acesteia, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a normelor constituționale.
• Legea criticată nu stabilește cu ce forță juridică intră în ordinea juridică documentele elaborate de o comisie – fără personalitate juridică – aflată sub coordonarea unei singure Camere a Parlamentului, compusă din reprezentanții unor autorități publice, care este condusă de președintele Camerei Deputaților – totuși legea instituie în sarcina unor autorități publice (Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice) obligația de a ține cont de conținutul acestora în elaborarea de acte normative sau proiecte de acte normative (hotărâri de Guvern, ordine de ministru, proiectul legii bugetului de stat etc.), potrivit art. 10 alin. (1) și (2) din legea criticată.
• Având în vedere că în cuprinsul legii criticate nu se regăsește nicio dispoziție referitoare la natura juridică a documentelor prevăzute de art. 8 din legea criticată, dar cu toate acestea, Guvernul este obligat să adopte proiecte de acte normative în vederea aplicării măsurilor prevăzute în Strategia „România 2040”, rezultă că această comisie nu numai că are chiar rol de inițiator al acestor proiecte de acte normative, ceea ce este contrar atât art. 74 alin. (1) din Constituție referitor la dreptul de inițiativă legislativă, cât și jurisprudenței Curții Constituționale, anterior invocată, dar și adoptă aceste proiecte, conferindu-le forță obligatorie.
• Câtă vreme activitatea Guvernului trebuie să fie aliniată cu Strategia „România 2040”, dat fiind faptul că Guvernul are obligația de a emite acte normative în vederea aplicării măsurilor prevăzute în acest document, iar această strategie se actualizează o dată la 3 ani, modul deficitar de redactare a legii criticate poate conduce la un blocaj instituțional.
• Astfel, Guvernul va fi în situația în care, nevoit fiind să își adapteze programul de guvernare la realitatea socio-economică a țării, va propune spre aprobare Parlamentului măsuri ce nu sunt aliniate cu Strategia „România 2040”, care se actualizează din 3 în 3 ani. O atare reglementare contravine nu numai rolului Guvernului, ci și dispozițiilor constituționale referitoare la raporturile dintre Parlament și Guvern.