VIDEO INTERVIU Vergil Chițac, candidat PNL la primăria Constanța, discută despre problemele administrative ale orașului, exploatările de gaze din Marea Neagră și Portul Constanța

„Există o diferență formidabilă între nivelul și calitatea administrației publice și calitatea mediului privat. Practic, calitatea mediului privat este mult peste calitatea administrației publice. Dacă ne uităm la salarii, lucrurile sunt exact invers. Adică, salariul mediu în zona publică este mult mai mare decât salariul mediu în zona privată. Suntem într-o logică economică întoarsă, nu?” – Vergil Chițac, candidat PNL la primăria Constanța.

Despre o eventuală exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră: „Discuțiile vor lua o turnură naționalist-populistă, de genul: ‘nu ne vindem țara, nu ne vindem bogățiile, voi vreți să dați totul pe nimic, Uniunea Europeană ne aduce în sapă de lemn’, lucruri cu care eu nu sunt deloc de acord. Gândiți-vă și vă spun un singur lucru: România de 150 de ani s-a dezvoltat cu capital străin. Noi care suntem beneficiari, am intrat în Uniunea Europeană în 2007 și suntem beneficiarii acestei aderări la cel mai mare bloc economic care a existat vreodată, eu cel puțin nu pot accepta o retorică naționalist-populistă de tipul ăsta”.

Idei principale:

• Realitatea ultimilor 20 de ani, pe un fond de sărăcie, zic eu, planificată a cetățenilor Constanței, a dus la următoarea situație. O mare parte din banii de la buget sunt îndreptați în zona socială, în zona ajutoarelor sociale, spre asistență socială.
• Vrem că toată lumea să respecte regulile, iar cei care nu respectă regulile vor trebui să plătească. Acesta este mesajul principal pe care l-am adresat eu în program constănțenilor. Da, dorim să dezvoltăm Constanța, dar dezvoltarea nu trebuie făcută într-un mod haotic și să facem din Constanța un kitsch. Dezvoltarea trebuie făcută după reguli.
• Păcatul cel mai mare este unul politic, pe care trebuie să și-l asume toate partidele politice care mai mult sau mai puțin au fost la guvernare și anume: administrația României suferă de o politizare excesivă.
• Sectorul economic nu s-a dezvoltat, pe cale de consecință oamenii au sărăcit. Nu avem parcuri. Nu avem un bazin de înnot. Rușinea Constanței, imaginați-vă că nu avem un bazin de înnot. Spațiile verzi sunt la jumătate din norma europeană. Stadionul Farul este în paragină, că mai toate bazele sportive. Teatrul de vară Mamaia și Teatrul de vară Soveja în momentul de față sunt pline de buruieni. Mașinile, marea lor majoritate, sunt parcate pe carosabil sau pe trotuare.
• Primăria n-a știut să administreze problemele orașului, însă a știut să administreze bunurile orașului, dar în interes propriu, nu în interesul cetățenilor acestui oraș.
• Dacă sunt optimist că se va ajunge la exploatarea gazelor? Eu sunt optimist și vă spun pe ce mă bazez: mă bazez pe faptul că actualele resurse de gaz nouă nu ne mai ajung decât 12 ani, din calculul făcut de fostul Ministru al Energiei, care acum este la Ministerul Economiei. Noi consumăm în România între 10-12 miliarde de metri cubi de gaz pe an, depinzând de cât severă este iarna sau nu și producem cam cu 2 miliarde de metri cubi mai puțin din rezervele existente. Restul de 2 miliarde le împrumutăm, evident, de la ruși, de la Gazprom. 


Urmărește video-ul integral

Care este proiectul dumneavoastră pentru Constanța și ce vă recomandă la Primărie?

Proiectul meu pentru Constanța se numește „Programul de guvernare locală” sau „Un adevărat manifest adresat cetățenilor Constanței” pe care l-am făcut public pe pagina mea de Facebook de o săptămână. Este supus dezbaterii publice. Aștept păreri, idei și în final, voi ajunge la o variantă finală. Este un program politic care prezintă un mod de gândire, inventariază problemele Constanței, prezintă soluții pentru rezolvarea acestor probleme pe termen scurt și pe termen mediu și chiar și lung. De asemenea, pune la treabă funcționari și instituții.

Programul în sine se pliază pe realitățile Constanței din acest moment. Trebuie să vă spun că oricât de liberal aș fi eu și sunt, oricât de adept al dreptei politice aș fi și sunt, trebuie să plecăm de la o realitate. Realitatea ultimilor 20 de ani, pe un fond de sărăcie, zic eu, planificată a cetățenilor Constanței, a dus la următoarea situație. O mare parte din banii de la buget sunt îndreptați în zona socială, în zona ajutoarelor sociale, spre asistență socială. Fie că vorbim de programul care se numește „Tichete RESPECT”, fie că vorbim de subvenția căldurii furnizate de RADET, fie că vorbim de alte produse sociale, asta este o realitate. O mare parte din bani s-a dus către asistență socială.

Ori așa stând lucrurile, eu nu mi-am propus, dacă voi ajunge primarul Constanței, să reduc aceste cheltuieli sociale, pentru că noi așa suntem în secolul XXI, vorbim de comunități sociale care trebuie să fie coezive, incluzive. Nu putem lăsa pe nimeni în urmă. Sunt oameni care sunt în nevoie și trebuie ajutați. Nu mi-am propus să reduc aceste cheltuieli. În schimb, va trebui să fac ceea ce nu s-a făcut în Constanța ultimilor 20 de ani: să începem să dezvoltăm economic orașul. Lucrul ăsta se va face de către primărie, pe de o parte prin investiții publice, asta însemnând investiții în infrastructura de transport, fie că vorbim de drumuri, poduri, pasarele, subterane, supraterane și așa mai departe și, de asemenea, în dezvoltarea infrastructurilor de utilități. Pentru că dacă vrem și vrem să facem un parc științific și tehnologic într-o anumită zona a Constanței pe care deja am depistat-o, e limpede că acolo trebuie că primăria să-și asume și pe cheltuiala ei să ducă toată infrastructura. Și vom face aceste lucruri.

În consecință, aș putea spune pe scurt că programul despre care vorbesc, din punct de vedere economico-social nu este unul de dreapta, este unul de centru. În schimb, cultural vorbind, programul este unul de dreapta pentru că ne propunem să terminăm cu ceea ce înseamnă corupția în administrație și aici mă refer la partea primăriei, vestită oarecum, și de care ați auzit probabil și dumneavoastră. Vrem să lichidăm infracționalitatea din Constanța, care e destul de ridicată. Suntem pe locul 2 între marile municipii, după Iași. Un loc 2 nedorit.

De asemenea, vrem că toată lumea să respecte regulile, iar cei care nu respectă regulile vor trebui să plătească. Acesta este mesajul principal pe care l-am adresat eu în program constănțenilor. Da, dorim să dezvoltăm Constanța, dar dezvoltarea nu trebuie făcută într-un mod haotic și să facem din Constanța un kitsch. Dezvoltarea trebuie făcută după reguli. Vrem să ne prezervăm tradițiile, obiceiul nostru, multiculturalitatea Constanței, care este vestită și care a fost un exemplu de-a lungul timpului pentru toată țara. Vrem să ne respectăm unii pe alții. Dezvoltarea Constanței trebuie făcută după reguli.

În principiu, cred că cel mai important lucru al programului este faptul că oferă o viziune. Viziunea mea este următoarea: Constanța trebuie să fie un oraș primitor pentru cei din exterior, un oraș de care cetățenii sunt mândri și un oraș în care business-ul trebuie să înflorească, oamenii care vor să investească trebuie să-și dorească să investească în orașul Constanța.

Dacă mă întrebați ce mă recomandă, credeți-mă că-mi este foarte greu să vorbesc despre mine în termeni de puncte forte, să zicem. I-aș lăsa pe alții. Dar, am să vă răspund cu poate. Poate faptul că înainte de a intra în politică am avut o carieră profesională, spun eu, cu rezultate decente. Poate faptul că și gradele militare, și cele profesionale le-am obținut la timp, fără să sar etape și prin multă muncă. Poate faptul că am condus o instituție publică în Constanța, hai să spunem, dificilă din punct de vedere administrativ, dar și renumită. Poate faptul că am administrat bugete de zeci de milioane de euro. Poate faptul că am derulat proiecte europene, le-am câștigat și apoi le-am dus la bun sfârșit. Poate puțin din toate sau poate toate la un loc. Nu știu, rămâne să decideți dumneavoastră.

Aș vrea să rămânem la zona administrației publice. Ați spus la un moment dat că ar trebui să existe o reformă în această zonă. Practic, să spunem că ajungem fix în momentul T0, sunteți ales primar al Constanței. Ce măsuri veți lua în această direcție, pentru a schimba puțin administrația locală?

Dacă vorbim de administrația publică a Constanței, putem generaliza. Putem vorbi de administrația publică a României în general. Și să știți că păcatul cel mai mare este unul politic, pe care trebuie să și-l asume toate partidele politice care mai mult sau mai puțin au fost la guvernare și anume: administrația României suferă de o politizare excesivă. Fie că vorbim de instituții de cont centrate, fie că vorbim de primării, fie că vorbim de ministere – mai mult sau mai puțin, într-un procent pe care-l apreciez eu că variază între 60% sau 90%, instituțiile astea sunt politizate. În primării în mod excesiv. Aș putea spune că politizarea în primării este la marginea superioară a plajei pe care v-am prezentat-o. Ori, de aici pleacă totul. Dacă în administrația publică, promovarea sau încadrarea nu s-a făcut pe bază de competențe, pe bază de meritocrație, ci numai pe bază de carnet de partid, am ajuns într-o problemă, cea pe care v-am expus-o.

De altfel, va rog să observați că există o diferență formidabilă între nivelul administrației publice, calitatea administrației publice și calitatea mediului privat. Practic, calitatea mediului privat este mult peste calitatea administrației publice. Dacă ne uităm la salarii, lucrurile sunt exact invers. Adică, salariul mediu în zona publică este mult mai mare decât salariul mediu în zona privată. Suntem într-o logică economică întoarsă, nu? Suntem în logica economică în care oamenii care au competențe sunt plătiți mai puțin decât cei care nu dovedesc competențe din zona publică.

Acum, revenind la întrebarea de bun-simt pe care ați adresat-o. Cu ce voi începe sau care vor fi primele 3 măsuri dacă voi ajunge primar? Cred că sunt de bun-simt. Ar trebui făcut, în primul rând, un audit intern. Nu aș miza pe auditul extern, care este unul de durată, este și foarte scump. Eu am capacitatea să văd foarte rapid dacă într-o instituție publică, în cazul de față într-o primărie, lucrurile merg bine sau nu. Iar auditul public trebuie să vizeze analiza bugetului de venituri și de cheltuieli. Și la partea de venituri, și la partea de chetuieli, într-o primă instanță, rapoarte de lucru ale serviciilor care sunt subordonate primăriei, adică trebuie să vedem urgent fiecare serviciu la ce teme lucrează, care sunt temele urgente, care sunt proiectele urgente și care sunt cele pe termen mediu și lung și, de asemenea, m-ar interesa cum funcționează managementul calității, m-ar interesa ultima analiză de management, care sunt constatările din ultima analiză de management și dacă s-a făcut un plan de îmbunătățire și în ce stadiu este derularea acestuia.

O a doua măsură, care din nou mi se pare de bun-simț dat fiind faptul că suntem în augusut, la început de septembrie ar trebui să ne apucăm să pregătim sezonul rece. Asta înseamnă discuții aprinse cu toți cei care sunt furnizori de utilități: de apă, de canalizare, de apă caldă, de căldură, de electricitate, de gaze. Și să vedem dacă planurile pentru sezonul rece sunt puse în aplicare și în ce stadiu sunt ei cu pregătirea sezonului rece. Și, dacă vreți, a treia măsură, dar nu neapărat cea din urmă: trebuie să facem cumva o analiză a contractelor de prestări servicii. Nu numai că există sentimentul, dar mulți cetățeni îmi spun că nu sunt mulțumiți de calitatea serviciilor publice pe care le prestează primăria. Fie că vorbim de colectarea gunoiului sau de curățenia stradală sau, de ce nu, de exemplu de toaletarea spațiilor verzi sau tăierea pomilor din parcuri, dezinsecție, deratizare.

Există suspiciunea că pe acolo se drenează bani, că aceste contracte sunt scumpe, ori, ele fiind contracte economice în orice moment se pot reanaliza și aș vrea să fac o analiză a acestor contracte, prin prisma a două lucruri: prin prisma calității serviciilor publice pe care acești furnizori le asigura cetățenilor și va trebui să creăm și mecanisme prin care să controlăm strict prețurile. Dacă prețurile într-adevăr corespund calității serviciilor publice furnizate către cetățeni. Cam astea sunt cele 3 măsuri pe care le văd eu urgente și obligatorii, pe care un primar instalat în funcție în luna septembrie trebuie să le ia de îndată ce ajunge la Primărie și începe să își exercite mandatul.

Aș rămâne tot în zona actualei administrații pentru că până la urmă, cum ați spus și dumneavoastră, principala sursă a răului, în administrarea unui județ, a unui oraș pleacă de la administrația locală. Și de asta aș vrea să va întreb dacă puteți să ne dați 3 exemple de lucruri pe care actuala administrație le-a gestionat total defectuos?

E dificil. O să vă dau mai multe exemple și alegeți dumneavoastră primele trei. De fapt să știți că gama de probleme specifice unui oraș, dar absolut toate problemele au fost gestionate defectuos. Sectorul economic nu s-a dezvoltat, pe cale de consecință oamenii au sărăcit. Nu avem parcuri. Nu avem un bazin de înnot. Rușinea Constanței, imaginați-vă că nu avem un bazin de înnot. Spațiile verzi sunt la jumătate din norma europeană. Stadionul Farul este în paragină, că mai toate bazele sportive. Teatrul de vară Mamaia și Teatrul de vară Soveja în momentul de față sunt pline de buruieni. Mașinile, marea lor majoritate, sunt parcate pe carosabil sau pe trotuare. Evident, trotuarele sunt obturate și mobilitatea activă, deplasarea cetățenilor pe jos sau cu bicicleta aproape că nu poate fi făcută. E sport extrem să te plimbi cu bicicleta în Constanța.

Serviciile de curățenie, așa cum am amintit, lasă de dorit. Eu am enumerat destul de multe și vă las pe dumneavoastră să apreciați care sunt primele trei. Dar de departe cel mai grav lucru este faptul că Primăria Constanța, edilii Constanței n-au avut o viziune asupra dezvoltării orașului, n-au avut un master plan al dezvoltării orașului. Lucrul ăsta a făcut că ei să fie reactivi, nu proactivi și să acționeze improvizat. Pe de o parte. Vorbim de gestionarea defectuoasă a problemelor orașului și despre care am vorbit.

Pe de altă parte, să știți că au gestionat în folos propriu activele orașului. În loc să gestioneze problemele orașului, au știut să administreze și să gestioneze în folos propriu activele orașului. Știți foarte bine că fosta conducere a primăriei și celebra tripletă din Constanța, toți acum la pușcărie, au ajuns acolo din cauza fraudelor pe care le-au făcut în administrarea orașului. Lucrul asta i-a îmbogățit nu neapărat pe ei, probabil că și pe ei, dar o mare parte din cei care voiau, din grupurile de interese care erau lângă acești oameni. Că să revin, Primăria n-a știut să administreze problemele orașului, însă a știut să administreze bunurile orașului, dar în interes propriu, nu în interesul cetățenilor acestui oraș.

Sunteți optimist că se va ajunge într-un viitor rezonabil la exploatarea gazelor din Marea Neagra și dacă se va ajunge la acel moment, cine credeți că ar trebui să facă acel lucru?

Aș răspunde cu partea a doua a întrebării dumneavoastră. Exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie făcută de companii care știu să facă lucrul acesta. Statul Român, există discuția asta, o citesc, o ascult, o văd, stau de vorbă cu oamenii și mare parte din ei spun: „De ce nu poate Statul Român să își scoată propriile bogății? Hidrocarburile, în cazul ăsta, din Marea Neagră și să se folosească de ele?„

Existând nostalgia anilor în care noi aveam Petromarul care asta făcea: scotea din Marea Neagră petrol și gaz și îl transporta la țărm în beneficiul industriei noastre de la acel moment.

Și noi trebuie să fim realiști și să spunem următorul lucru: față de acel moment, în situația actuală, statul român nu poate să facă lucrul asta. Proiectele de explorare și exploatare a hidrocarburilor din mare, în special din zona Offshore, acolo unde adâncimile sunt foarte mari, sunt proiecte scumpe. Uitați-va că, de exemplu, Lexon și la paritate cu OMV-ul, care a avut un perimetru concesionat în zona de mare adâncime la Marea Neagră, Neptun Dib, au cheltuit, până în 2015, 1,5 miliarde de dolari numai pentru exploatare. Au făcut 7 foraje în diferite zone ale perimetrului concesionat. De asemenea, după explorare, ar fi trebuit să transporte gazul la țărm.

Toată infrastructura necesară pentru a transporta gazul la uscat înseamnă o cheltuială de încă 3 miliarde – 3 miliarde și ceva de euro. Deci aungem la o investiție inițială de aproape 5 miliarde de euro. Mai mult decât atât, proiectele acestea sunt proiecte care au o durată mare de lansare. Durează uneori de la 10 până la 15 ani din momentul în care dai prima sapă de foraj până când vinzi sau exploatezi comercial primul metru cub de gaz. Ei bine, statul român, pe de o parte, nu are acest capital de risc, care e destul de mare. Eu am vorbit acum de un singur perimetru, dar gândiți-va că în Marea Neagră sunt mai mult de 10 perimetre concesionate.

Deci statul român nu are acest capital de uz, nu mai are tehnologia necesară și nu mai are nici specialiștii necesari. Și nu cred că este rolul statului român, statului în general într-o economie de piață să se implice în așa ceva. Statul trebuie să asigure un cadru ofertant și predictibil pentru o astfel de afacere. Statul trebuie să facă legi bune și să nu le modifice, statul trebuie să culeagă dividende bănești, taxe, impozite, iar statul trebuie să investească în infrastructura necesară funcționării statului. Nu este rolul statului să devină un share-holder în economie.

Mai dau un exemplu, că să înțelegem, că vorbeam de ExxonMobil. Exxon este cea mai mare firma de energie din lume. Gândiți-vă că la momentul 2017, când firmele ce făceau business în Rusia au fost amenințate de statul american că dacă vor continua afacerile cu statul rus vor fi penalizate, vor fi pedepsite, Exxon care e firmă americană, a trebuit să înghețe contracte cu Rusia pentru explorarea hidrocarburilor din zona arctică de 500 miliarde de dolari. Deci, iată că lucrurile în zona asta a energiei sunt foarte, foarte complicate. Am răspuns la întrebarea “cine trebuie să facă asta?”. Trebuie să o facă firmele specializate, fără doar și poate.

Dacă sunt optimist că se va ajunge la exploatarea gazelor? Eu sunt optimist și vă spun pe ce mă bazez: mă bazez pe faptul că actualele resurse de gaz nouă nu ne mai ajung decât 12 ani, din calculul făcut de fostul Ministru al Energiei, care acum este la Ministerul Economiei. Noi consumăm în România între 10-12 miliarde de metri cubi de gaz pe an, depinzând de cât severă este iarna sau nu și producem cam cu 2 miliarde de metri cubi mai puțin din rezervele existente. Restul de 2 miliarde le împrumutăm, evident, de la ruși, de la Gazprom.

Ce pot eu să vă spun este că lucrurile se vor debloca. Probabil nu pe perioada actualului parlament care mai are câteva luni de zile. De ce? Pentru că va trebui să modificăm legea off-shore. De fapt, de ce au stagnat aceste proiecte? Pentru că a existat o modificare a legii off-shore, dar nu atât modificarea ei, ci forma în care a ieșit a fost neatractivă pentru titularii de acorduri petroliere și pentru investitori, cât ordonanța 114 de la finele anului 2018. Pe de o parte, 50% erau obligați să vândă pe piața românească și li se plafona și prețul la gaze. Lucrul asta i-a făcut pe ei să stagneze proiectele, dar eu cred că poate fi deblocată situația modificând cumva legislația. Dar nu se va întâmpla, repet, pe durata actualului parlament pentru simplul motiv că discuțiile vor lua o turnură naționalist-populistă, de genul: „nu ne vindem țara, nu ne vindem bogățiile, voi vreți să dați totul pe nimic, Uniunea Europeană ne aduce în sapă de lemn”, lucruri cu care eu nu sunt deloc de acord.

Gândiți-vă și vă spun un singur lucru: România de 150 de ani s-a dezvoltat cu capital străin. Noi care suntem beneficiari, am intrat în Uniunea Europeană în 2007 și suntem beneficiarii acestei aderări la cel mai mare bloc economic care a existat vreodată, eu cel puțin nu pot accepta o retorică naționalist-populistă de tipul ăsta.

Rațional ar trebui să îi facem față și să spunem adevărul: mai gândiți-vă, domnule dragă, că în momentul de față, în România 100% din tehnologiile pe care le utilizăm sunt tehnologii occidentale. Asta este o realitate, nu? Ce ne-a făcut nouă rău UE? Că ne-a primit între 4 și 5 milioane care, nu-i așa, muncesc acolo, câștigă salarii, trimit bani în țară? Am ajuns, paradoxal, ca ei să fie cei mai mari investitori „străini” din România? Ce ne-a făcut nouă Uniunea Europeană? Ne-a făcut rău că prin proiectele atrase, deși trebuia să atragem mai mult, balanța este cu plus 35 miliarde euro? Adică noi suntem și contribuitori la buget și la proiectele astea, dar am și absorbit bani. Deci avem 30-35. Ce ne-a făcut nouă UE? Că ne-a lăsat să ne deplasăm?

Nu putem privi lucrurile în momentul ăsta al existenței noastre de asemenea manieră. Știu că e ușor, sunt voturi ușoare să fii naționalist, să fii populist, eu nu pot fi de partea asta.