Harta puterii în partide în 2022. Marile mize interne în noul an

2021 a fost marcat de eșecul guvernării coaliției de dreapta girată și păstorită de președintele Klaus Iohannis. În 2022 principalele partide politice trebuie să livreze electoratului politici și teme coerente pentru a redeveni credibile. După pierderea funcției de premier, președinte PNL Florin Cîțu și-a pierdut și autoritatea în partid, iar 2022 ar putea fi un an greu pentru acesta și ar putea aduce noi alegeri interne la șefia PNL. De partea cealaltă, social-democrații intrați la guvernare mizează pe vidul de autoritate din PNL și se concentrează să-și mențină ascendentul în sondaje. În opoziție, USR se va confrunta cu marea provocare de a se reinventa, în timp ce partidul condus de George Simion are toate șansele să-și continue ascensiunea ca partid anti-sistem.

La PNL, anul 2022 ar putea aduce din nou schimbarea. Impus în 2021 de către președintele Klaus Iohannis și împins în scaunul de președinte PNL de către liderii liberali direct interesați de accesul la putere în Guvern, Florin Cîțu și-a pierdut puterea odată cu funcția de premier.

Între președintele PNL, Florin Cîțu, echipa sa de prim-vicepreședinți compusă din Lucian Bode, Rareș Bogdan, Gheorghe Flutur, Iulian Dumitrescu și președintele Klaus Iohannis s-a produs o fractură odată ce Nicolae Ciucă a devenit premier. HotNews.ro a relatat într-un articol recent cum a rămas Florin Cîțu prizonier la șefia PNL și câți dintre sfătuitori săi i-au rămas alături.

La ultima ședința a Biroului Național al PNL în care s-a validat formarea guvernului de coaliție PNL-PSD-UDMR, o parte dintre liderii liberali s-au revoltat împotriva lui Florin Cîțu și au refuzat să voteze listă de miniștri propuși în viitorul Guvern.

17 lideri de organizații, printre care Ilie Bolojan și Dan Motreanu, au boicotat ședința, prin neparticipare. La doar două luni de la validarea sa ca președinte al PNL ,lui Florin Cîțu i s-a cerut demisia din această funcție. Liderul PNL Giurgiu, Dan Motreanu i-a cerut public demisia acuzându-l că asocierea cu PSD l-a descalificat ca „lider politic al PNL” și „nu mai are nicio autoritate morală, niciun ascendent asupra liberalilor”.

Totodată, la ultima întâlnire informală cu presa de la partid, Florin Cîțu a fost însoțit doar de secretarul de stat Dan Vîlceanu și senatoarea Alina Gorghiu. Niciunul dintre prim-vicepreședinții PNL nu au fost alături de el.

Lipsa autorității și vidul decizional de la vârful PNL ar putea declanșa noi alegeri pentru șefia partidului.

Ce liberali se încălzesc pe tușă pentru șefia PNL

Din postura de premier, susținut de președintele Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă ar fi o varianta de viitor președinte PNL doar că liderii din teritoriu nu-l consideră un om politic care să conducă partidul.

Surse liberale au explicat pentru HotNews.ro că impunerea lui Nicoale Ciucă pentru funcția de premier a fost cu greu acceptată de către partid. „O parte dintre liderii din teritoriu s-au opus ca acest să preia șefia Guvernului cu atât mai mult vor respinge ca „generalul” așa cum i se spune să devină șef la partid. Nimic nu-l recomandă pentru această funcție iar președintele știe că ar fi dificil să-l impună în această funcție”, au explicat sursele citate.

Prim-vicepreședintele Rareș Bogdan și-ar dori fotoliu de președinte PNL, dar șansele acestuia pentru a-l obține sunt reduse, susțin sursele HotNews.ro. „Rareș este membru PNL de doar câțiva ani, fără o activitate politică consistentă și nu a deținut funcții de conducere în partid sau în afară lui în așa fel încât să obțină acceptul liderilor din teritoriu” au explicat sursele citate.

Un alt nume vehiculat în PNL, pe la colțuri ca posibil contracandidat al lui Florin Cîțu la fotoliu de șef al partidului este cel al lui Lucian Bode. De altfel, în ultimii doi ani, de la simplu deputat, Lucian Bode a fost ministru al Transporturilor apoi la Interne și prim-vicepreședinte PNL susținut puternic de organizațiile din Transilvania și un apropiat al președintelui Klaus Iohannis. „Bode este omul de casă al președintelui Klaus Iohannis, are susținerea lui Emil Boc, este membru vechi de partid și a fost activ în forul decizional al PNL în ultimii ani. Este o variantă de luat în calcul”, susțin sursele citate.

O altă variantă ar fi candidatura europarlamentarului Dan Motreanu care este un alt membru vechi al PNL, fost ministru și secretar general al PNL , respectat în interiorul partidului și primul lider care i-a cerut demisia lui Florin Cîțu de la șefia partidului. Numele lui Motreanu a apărut ca posibil candidat la șefia PNL și în 2021 când Ludovic Orban și Florin Cîțu au început campania internă pentru această funcție. Lipsit de sprijinul președintelui Klaus Iohnnis, Motreanu a ezitat de a intra în competiție.

Miza pentru PSD în 2022 – menținerea procentelor obținute în opoziție

2022 va fi pentru PSD un an la provocărilor din postura de partid aflat la guvernare. După ce în 2021 a reușit cu largul concurs al președintelui Klaus Iohannis și al PNL-USR, să intre în Guvern și să obțină accesul la resurse, partidul lui Marcel Ciolacu își va concentra toată atenția spre menținerea unui scor electoral apropiat de cel cu care a fost cotat în 2021 – 40%.

Surse social democrate au explicat pentru HotNews.ro că liderii PSD se așteaptă ca în 2022 partidul să piardă între 5-7% procente în sondaje. Din postura de partid aflat la guvernare inevitabil scorul din sondajele de anul trecut se va duce în jos. Miza este să rămânem la 30% în preferințele electoratului, au explicat sursele citate.

De altfel, ministerele pe care PSD le deține în Guvern sunt unele cu vizibilitate și social-democrații își vor construi strategia în jurul acestora (mizând pe faptul că PNL are o problemă de leadership) și vor pune accent puternic pe comunicare care să-i pună în umbră pe liberali.

La nivelul conducerii PSD, doar o criză politică ar putea să-i zdruncine scaunul de președinte lui Marcel Ciolacu. După ce a adus partidul la guvernare și i-a asigurat accesul la resurse, Ciolacu poate sta liniștit, iar adversarii săi interni nu-i pot contesta autoritatea. Lideri ca Sorin Grindeanu sau Gabriela Firea au nevoie să puncteze din funcțiile de miniștri ca să poată contesta sefia PSD.

„Ciolacu s-a asigurat ca toți posibilii săi adversari au obținut funcții: fie au primit ministere, fie secretari de stat sau șefi de agenții. Grindeanu, Firea, Dîncu Stănescu toți au avut acces la funcții. Statutar, conducerea PSD este aleasă până în 2024 un congres extraordinar ar putea fi convocat undeva în septembrie 2022 pentru a decide candidatul PSD la prezidențiale. Până atunci Marcel Ciolacu va știi cum să se poziționeze în ceea ce privește opțiunile PSD pentru funcția prezidențială”, au explicat sursele HotNews.ro.

USR și marea provocare în 2022

Pentru partidul lui Dacian Cioloș marea provocare va fi să se reinventeze și să se repoziționeze în opoziție și să-și reactiveze electoratul după eșecul coaliției PNL-USR-UDMR. În cele 9 luni de guvernare, USR nu a reușit să livreze pe teme importante promise în campania electorală din 2020: alegerile în două tururi, desființarea Secției Speciale, ridicarea mecanismului MCV și eliminarea tuturor pensiilor speciale.

Totodată, USR nu a reușit să valorifice avantajul pe care l-a avut în fața electoratului atunci când a fost forțat să plece de la guvernare de PNL și președintele Klaus Iohannis. Cu un lider care a fost mai mult absent pe scena politică românească USR nu a punctat pe tema „monstruoasei Coaliții PNL-PSD” iar AUR a confiscat zona protestelor anti-sistem.

În viața internă a partidului, Dan Barna și apropiații săi nu sunt deocamdată interesați să preia conducerea însă „dacă Dacian Cioloș va continua să fie absent politc există premisele unei noi răsturnari de situație”, susțin surse din interiorul USR.

AUR își continuă ascensiunea ca partid anti-sistem sau va fi izolat mediatic

Criza politică din România suprapusă pe valurile pandemice și lipsa unor măsuri coerente luate de autorități au făcut ca AUR să urce spectaculos în sondaje și să pună presiune atât pe Guvern cât și pe Legislativ.

Ultimul sondaj din 2022, făcut la comanda PSD cota partidul condus de George Simion cu 17%, în creștere cu două procente față de noiembrie. De altfel, este cea mai mare cotă electorală pentru AUR care a început anul cu 14% și a fluctuat în perioada februarie-noiembrie între 14% și 15%.

Menținerea acestor sondaje contează foarte mult de cum va acționa Coaliția PSD-PNL-UDMR și măsurile pe care le vor lua în Guvern și Parlament. Deja în interiorul celor trei partide aflate la guvernare se vorbește despre necesitatea unui acord de izolare a partidului condus de George Simion.

De menționat ar fi aici că liderii din partidele mainstream au legitimat practic protestele și acțiuni întreprinse de AUR. Pornind de la simplele live-uri făcute de George Simion de la ședințele cu scandal din Parlament până la protestul anti -certificat verde PSD, PNL USR și UDMR în frunte cu președintele Klaus Iohannis le-au validat acțiunile, inclusiv prin amânarea proiectului de lege care prevedea introducerea certificatului verde la locul de muncă.

Dacă Guvernul și Parlamentul nu se vor mai lăsa intimidate, AUR va trebui în 2022 să livreze electoratului mai mult de live-urile pe Facebook și protestele anti-vaccin.

UDMR, nemultumită de mersul lucrurilor în Coaliție

Pentru UDMR, rămânerea în coaliție cu două partide mari nu este prea avantajoasă. Uniunea lui Kelemen Hunor nu contează decisiv în luarea deciziilor, însă decontează la pachet cu PNL și PSD orice mutare proastă.

La doar o lună de la formarea noii Coaliții, UDMR este nemulțumită de lipsa de leadership a partidelor partenere care are drept consecință o ezitare majoră în luarea deciziilor. Felul în care liberalii și social-democrații au ales să gestioneze funcționarea Coaliției, apelând la președintele Klaus Iohannis în cazul tuturor chestiunilor pe care ar trebui să și le asume politic, nu este deloc pe placul udemeriștilor.

UDMR se va orienta cel mai probabil pe temele de interes pentru comunitatea maghiară și va încerca redirecționarea de fonduri în regiune, până în momentul în care relația cu PNL și PSD va deveni critic de gestionat din perspectivă electorală.