Teleorman: Un fost primar care a pierdut alegerile după şase mandate şi cunoscut drept apropiat al lui Liviu Dragnea a devenit subprefect al judeţului

Fostul primar al comunei Talpa Benone Rababoc, fost profesor de educaţie fizică, licenţiat în Drept, care după 24 de ani la conducerea Primăriei a pierdut alegerile, în 2020, a devenit, vineri, subprefect al judeţului Teleorman. Rababoc, perceput drept un apropiat lui Liviu Dragnea, a fost acuzat, de-a lungul timpului, că s-a îmbogăţit în perioada în care a fost primar, noul subprefect explicând însă că familia sa a avut afaceri încă dinainte de 1996, când a devenit primar, potrivit News.ro.

Benone Rababoc, care a fost timp de 24 de ani primar al comunei teleormănene Talpa şi care a pierdut al şaptelea mandat de primar la alegerile locale din anul 2020, a depus, vineri, jurământul ca subprefect al judeţului Teleorman, fiind susţinut de PSD. Rababoc a ajuns la Prefectură din funcţia de consilier al preşedintelui Consiliului Judeţean Teleorman, Adrian Gâdea.

Numele lui Benone Rababoc a apărut în presa locală care a scris că, în timp ce comuna ar fi sărăcit, familia primarului s-ar fi îmbogăţit. Una dintre acuzaţiile aduse edilului este că a cumpărat „pe nimic” fostele CAP-uri ale comunei.

Contactat telefonic de News.ro, noul subprefect de Teleorman a explicat că familia sa a avut afaceri încă dinainte de 1996, când el a devenit primar, tatăl său fiind primul localnic al comunei care a avut tractor pentru a lucra pământul. El a spus că a avut un magazin din 1994, iar după ce a fost ales a renunţat la afaceri, rămânând implicaţi în acestea membri ai familiei sale.

„În ceea ce priveşte CAP-urile, după Revoluţie s-a creat o asociaţie agricolă şi asociaţia agricolă de-a lungul vremii a intrat în insolvenţă şi Fiscul a pus sechestru pe locaţiile, grajduri şi ce au avut acolo. Le-au scos la licitaţie, iar familia mea – pentru că aşa e la noi, în România, trebuie să ne ascundem după degete, eu când am luat primar nu mai aveam voie să fiu administrator, şi am ieşit acolo, fiind soţia mea, dar acuma e o chestie care, cum să vă spun, soţia trăieşte cu mine în casă, suntem în familie, nu putem să fim străini de ceea ce se întâmplă – s-a scos la licitaţie, iar o magazie şi nişte locaţii care erau le-a cumpărat la licitaţie. Nu am făcut niciun fel de…”, a explicat subprefectul Benone Rababoc.

El a respins acuzaţiile conform cărora o firmă a sa ar fi lucrat la construirea unui centru pentru vârstnici la Talpa, arătând că acesta a fost construit de o firmă a Primăriei, cu localnici.

Declaraţiile de avere ale fostului edil nu sunt publice, acesta explicând că nu s-a ocupat la Primărie de acest aspect şi că le-a completat an de an, fiind verificat şi de Agenţia Naţională de Integritate.

În ceea ce priveşte cariera politică, Rababoc a devenit primar în 1996 din partea Partidului Democrat, iar în 2000, alături de alţi peste 20 de edili, a trecut la PSD.

„Acum, nu ştiu dacă am fost apropiat sau nu am fost apropiat (al lui Liviu Dragnea – n.r.). Dânsul şi-a urmat parcursul politic, fiind prefect, preşedinte Consiliu Judeţean, iar eu primar. Automat că am fost apropiat, că am fost colegi de partid, am colaborat la diferite proiecte, împreună am băgat apă în comuna Talpa, împreună am construit un centru de bătrâni, împreună am pietruit drumurile. Nu am făcut afaceri împreună, nu am avut nicio lucrare, nici de un leu, cu acel care s-a vehiculat, Tel Drum, că ar fi al dânsului, că nu ar fi al dânsului, nu s-a lămurit treaba asta”, a susţinut noul subprefect.

El a declarat că a pierdut alegerile locale pentru al şaptelea mandat la 30 de voturi în favoarea candidatului din partea PNL.

Întrebat de ce crede că localnicii nu l-au mai ales, fostul edil a mărturisit că nu a crezut că va pierde şi că îşi propusese ca mandatul 2020-2024 să fie ultimul.

„Nu am crezut niciodată că voi pierde. Deci implicarea mea nu a fost aşa cum o făceam înainte, pentru căci consideram că era normal să continui nişte proiecte care încă eram în ele”, a afirmat fostul edil.

Acesta a explicat că avea, la Talpa, un proiect început pe PNDL privind modernizarea şcolii, un alt proiect prin Compania Naţională de Investiţii privind construirea unui centru pentru situaţii de urgenţă, dar şi alte proiecte care se adresau vârstnicilor, copiilor care primeau pachet alimentar la şcoală şi altele.