„Primim mesaje de la oameni care sunt blocați în diferite zone și nu pot ajunge la graniță”. Oficial UN Refugee Agency în România vorbește despre drama ucrainenilor care fug din calea războiului
Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (The UN Refugee Agency -UNHCR) are peste 100 de lucrători umanitari în Ucraina. Organizația primește sute de mesaje de de la persoane blocate în diverse zone ale țării și care nu pot ajunge la graniță, a declarat într-un interviu acordat HotNews.ro, Gabriela Leu, purtătoarea de cuvânt UNHCR România.
Lucrătorii umanitari de acolo încearcă să coordoneze asistența care poate fi oferită însă situația este volatilă și se schimbă de la o oră la alta.
În ceea ce privește primirea refugiaților Ucrainei în România, Gabriela Leu îi sfătuiește pe cei care doresc să doneze bunuri să se înscrie pe platforma Guvernului – Împreună ajutăm mai mult – astfel încât acestea să ajungă unde este nevoie și să nu se risipească sau să doneze bani organizațiilor umanitare ca să poată fi cumpărate servicii pentru refugiați.
Reporter: Știu că UNHCR are oameni în Ucraina. Cum este situația acolo din datele pe care le-ați primit de la fața locului?
Gabriela Leu: Avem peste 100 de oameni în Ucraina, care lucrează de mai mulți ani acolo. Oferă asistență persoanelor strămutate intern de conflicte mai vechi, dar și de conflictul actual. Cel mai important lucru pe care pot să-l spun despre colegii mei din Ucraina este că au nevoie de siguranță pentru a-și putea desfășura activitatea. În ultimele zile au fost perioade foarte lungi în care au fost în adăposturi precum populația civilă, în acest moment organizează acțiuni de asistență a persoanelor prinse între diferite orașe. În multe locuri se trage, mediul este foarte instabil, siguranța lor este foarte fragilă și în condițiile acestea există această coordonare cu lideri de comunități din diferite părți ale țării despre tipul de asistență pe care pot să-l ofere.
Reporter: Îi îndreaptă către cineva cu care pot pleca în siguranță de acolo sau cum se procedează?
Gabriela Leu: În principiu fac coordonare de asistență. Primim mesaje de la oameni care sunt blocați în diferite zone ale țării care nu pot ajunge la graniță. Situația este foarte volatilă și e greu de spus ce se întâmplă de la o oră la alta.
Reporter: În ce puncte de frontieră din România aveți oameni și care este situația?
Gabriela Leu: Eu sunt în acest moment în Siret, oameni sosesc încontinuu, vin ziua, vin noaptea. Ce am observat într-o primă fază a fost o concentrare foarte mare de oameni care doreau să ajute. Erau mulți-mulți oameni care veneau acolo și așteptau cu oferte de cazare, mâncare, transport.
Reporter: S-a schimbat profilul refugiaților care intră în România față de primele zile? Știu că la început au fost oameni cu acte, cu ceva bănuți, care doreau în principal să tranziteze România ca să ajungă la rudele din alte țări.
Gabriela Leu: Profilul refugiaților este destul de uniform, sunt mai ales femei cu copii și oameni în vârstă, circa 80% dintre cei care intră în țară. Sunt oameni și cu acte, și fără acte. Ce am observat este că mulți dintre ei au rude în România sau au rude în altă parte și sunt în drum spre rudele din alte țări. Mulți dintre ei deja au părăsit România. Mai puțin de jumătate din cei care au intrat au rămas în România până acum.
Reporter: Sunt oameni care au unde să stea sau au cerut ajutorul autorităților/voluntarilor?
Gabriela Leu: În acest moment, cel puțin aici la Siret, dar și în alte puncte de frontieră, sistemul a fost unul mixt. Pe o parte i-au așteptat cunoscuți la frontieră, alți refugiați au primit ajutor din partea unor voluntari, iar o parte dintre ei au fost preluați de autorități. În general, autoritățile sunt cele care îi preiau pe cei care doresc să solicite azil, dar nu toți doresc să solicite azil.
Indiferent dacă cer sau nu azil, acești oameni sunt refugiați, deci statutul lor este de facto de refugiat. Conform definiției refugiatului fug din țara lor din cauza unui conflict generalizat, deci viața lor este în pericol acolo. Dar unii dintre ei aleg această formă a protecției oferite de statul român, alții nu.
Reporter: Cum vi se par măsurile luate până acum de statul român în principal în punctele de frontieră? Cum este organizarea?
Gabriela Leu: Cozile sunt pe partea cealaltă. Pe partea noastră fluxurile sunt organizate destul de bine, ajung, sunt înregistrați, trec, sunt preluați de voluntari sau autorități și stau destul de puțin în vamă. A fost o altă situație cu cetățenii străini din Ucraina, studenți, probabil ați văzut și d-voastră, care au petrecut mai mult timp în vamă așteptând să fie preluați.
Sunt două paliere de organizare. În acest moment toată lumea vrea să ajute pe toată lumea. Sunt niște eforturi considerabile pe care le fac autoritățile împreună cu societatea civilă și alte agenții internaționale, de a coordona aceste oferte de ajutor. Pe de o parte să centralizeze nevoile pe termen scurt și lung și de a coordona ofertele care vin. Fiindcă aceste oferte de răspuns imediat sunt foarte importante, esențiale, oamenii vin înghețați, flămânzi, speriați, au nevoie să primească cele necesare, dar pe termen lung au nevoie de un efort coordonat și asta se întâmplă acum la acel task force condus de Guvern la care participăm și noi. Încet-încet lucrurile se vor așeza și sperăm ca toate aceste oferte de susținere, de bunuri și servicii, să se canalizeze și să se întâlnească cu nevoile. Pe de altă parte Guvernul României a dat o Ordonanță de Urgență prin care are posibilitatea să ofere același tip de asistență celor care nu aplică pentru azil, ca și celor care aplică, practic să poate să îi asiste pe cei care nu cer azil în același mod în care îi asistă pe cei care cer azil. Acesta este un prim pas.
Reporter: Ce ar putea fi făcut mai bine la punctele de frontieră pentru preluarea refugiaților?
Gabriela Leu: Probabil că acest efort de coordonare ar fi putut să nu se întâmple acolo, ci oamenii care vor să ofere ceva să se poată înscrie pe o platformă și să fie cumva acest ajutor disponibil acolo și redistribuit în mod coordonat. Asta încercăm să facem acum, inclusiv cazare, transport, acces la servicii psihologice, deci învățăm din ce se întâmplă.
Reporter: Foarte mulți civili au sărit să ajute zilele acestea, s-au donat multe haine, alimente. De ce este nevoie acum? Câteva sfaturi pentru cei care doresc în continuare să ajute?
Gabriela Leu: Individual, cel puțin în zonele de graniță unde a fost această mobilizare masivă și extraordinară, nu cred că este nevoie de nimic. Este nevoie ca oamenii să se înregistreze pe platforma Guvernului și să ofere acolo serviciile care pot fi folosite un pic mai încolo, atunci când toată această euforie se va mai diminua. Am stat de vorbă cu niște autorități de la un centru de primire de aici din Siret și au spus că acum au ce le trebuie, dar se tem peste o săptămână nu o să mai fie același lucru. În acest moment pentru oamenii care vor să ajute avem două sugestii. Dacă vor să ajute cu bani să intre pe pagina UNHCR, pe site, există o secțiune specială de donații, acestea se vor duce exact pentru această situație de urgență din Ucraina, există un apel pentru donații care se lansează la nivel global, toate fondurile strânse se duc pentru servicii direct către refugiați. Dacă doresc să doneze bunuri sau servicii cel mai bine ar fi să se înregistreze pe platforma Guvernului – Împreună ajutăm mai mult -ca să fie folosite când trebuie și unde trebuie. Este un formular deocamdată, unde se înregistrează ce ajutor este disponibil, donația. Oamenii să aibă răbdare fiindcă vom avea nevoie de ajutorul lor mult timp de acum încolo.
Reporter: Ce face UNHCR în România pentru refugiații din Ucraina?
Gabriela Leu: Cel mai important este accesul la informație bună, credibilă, despre accesul la procedura de azil. Oamenii ajung aici și sunt pierduți pur și simplu, nu știu ce îi așteaptă, ce posibilități au, unde să meargă, cu cine să vorbească. Noi oferim aceste informații în situația în care oamenii doresc să aplice pentru protecția statului român, le explicăm ce înseamnă acest lucru, care sunt drepturile lor, disponibilitățile. Apoi avem parteneri care oferă asistență psihologică. O să vină un moment în care trauma suferită o să iasă la suprafață. Cei care solicită azil ajung în centrele Inspectoratului General pentru Imigrări și de acolo intră în procedura de azil. Mai lucrăm foarte mult cu autoritățile pentru eficientizarea procesului de coordonare. Un alt lucru pe care vrem să-l face este plasarea de puncte de informare pentru refugiați în privința azilului în toate centrele acestea mobile pe care le ridică DSU, acolo ajung foarte multe persoane vulnerabile care au nevoie de consiliere.
Comunicarea cu refugiații, avem platforma de help a UNHCR care include toate informațiile necesare pentru cineva care dorește să devină refugiat. Code for Romania a avut această idee extraordinară și a pus acolo toate informațiile pentru cei care vin din Ucraina.
Înaltul Comisariat pentru Refugiaţi al Naţiunilor Unite (UNHCR) a fost înfiinţat pe 14 decembrie 1950 de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Agenţia este mandatată să conducă şi să coordoneze operaţiuni internaţionale pentru protecţia refugiaţilor.
INTERVIURILE HotNews.ro