Cele mai importante momente ale războiului din Ucraina. Cronica primelor 23 de zile de război

Războiul ruso-ucrainean, început la 24 februarie 2022, când Federaţia Rusă a lansat o invazie terestră, aeriană şi navală împotriva Ucrainei, este cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.

Criza din Ucraina a debutat în martie 2021, când Rusia a concentrat trupe în apropierea graniţelor Ucrainei, şi a escaladat la sfârşitul anului 2021 şi începutul lui 2022, când NATO nu a fost de acord cu cererea Kremlinului de a da garanţii privind neaderarea viitoare a Ucrainei la alianţa nord-atlantică şi că va renunţa la orice activitate militară în Europa de Est şi Ucraina. Criza s-a accentuat odată cu recunoaşterea de către Rusia, la 22 februarie 2022, a republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din Ucraina.

La 24 februarie, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat, în zorii zilei, o „operaţiune militară specială” în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. În perioada 24 februarie – 4 martie, armata rusă a invadat mai multe oraşe din Ucraina, inclusiv capitala Kiev, a cucerit oraşul Herson şi a preluat controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, Centrala de la Zaporojie. Trupele ucrainene, în frunte cu preşedintele Volodimir Zelensky, au opus rezistenţă în toată această perioadă.

Tot în intervalul 24 februarie- 4 martie 2022, organizaţiile internaţionale (UE, ONU, Consiliul Europei etc) au condamnat agresiunea Rusiei şi au impus sancţiuni la adresa acestui stat. La 25 februarie, NATO a decis desfăşurarea de elemente ale forţei sale de reacţie rapidă pentru prima dată în contextul apărării colective. În aceeaşi zi, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a anunţat suspendarea dreptului de reprezentare a Rusiei din Comitetul de Miniştri şi din Adunarea Parlamentară a Consiliului, Rusia rămânând totuşi ţară membră a organismului internaţional. La 28 februarie, Curtea Penală Internaţională a anunţat deschiderea unei anchete asupra situaţiei din Ucraina, invocând „crime de război” şi „crime împotriva umanităţii”.

Prima zi de război, 24 februarie

Preşedintele rus Vladimir Putin anunţă „operaţiunea militară” în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. „Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie-surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03.00 GMT. El a adăugat că doreşte să încerce să demilitarizeze şi să „de-nazifice” Ucraina (AFP şi Reuters).

NATO, ONU, UE şi cei mai mulţi şefi de stat şi de guverne din Europa condamnă agresiunea militară a Rusiei, făcând apel la încetarea războiului de către Vladimir Putin.

Preşedintele Zelenski a decretat mobilizarea generală a trupelor ucrainene şi introducerea legii marţiale.

Bărbaţii ucraineni cu vârste între 18 şi 60 de ani nu au permisiunea de a părăsi ţara pe timpul stării de urgenţă (dpa).

Centrala nucleară de la Cernobîl e capturată de forţele ruse (Reuters).

A doua zi de război, 25 februarie

Preşedintele chinez Xi Jinping a discutat prin telefon cu omologul său rus, Vladimir Putin, cu privire la războiul din Ucraina, declarându-se favorabil unei rezolvări a conflictului pe cale diplomatică (AFP şi Reuters). China a refuzat să numească acţiunea Rusiei în Ucraina o „invazie” sau să critice Moscova.

Preşedintele ucrainean i-a cerut omologului său rus, Vladimir Putin, să se aşeze la masa negocierilor* UE a decis blocarea tuturor activelor preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, şi ale ministrului rus de externe, Serghei Lavrov (Reuters).

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a anunţat suspendarea dreptului de reprezentare a Rusiei din Comitetul de Miniştri şi din Adunarea Parlamentară a Consiliului, Rusia rămânând ţară membră a organismului internaţional.

Alianţa Nord-Atlantică a decis să desfăşoare elemente ale forţei sale de reacţie rapidă şi continuarea trimiterii de arme Ucrainei, inclusiv apărare aeriană.

A treia zi de război: 26 februarie

Ucraina continuă să opună rezistenţă Rusiei, luptele desfăşurându-se în oraşele Mariupol, Herson, Mikolaiv şi Odesa. Forţele ruse au lansat atacuri coordonate cu rachete şi artilerie şi asupra capitalei Kiev.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a pledat pentru primirea ţării sale în Uniunea Europeană (UE), în contextul invaziei ruse.

A patra zi de război, 27 februarie

Ucraina a intentat un proces împotriva Rusiei la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), instanţa supremă a ONU cu sediul la Haga, pentru intervenţia armată lansată la 24 februarie.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat plasarea în stare de alertă a „forţei de decurajare” a armatei ruse, care poate cuprinde o componentă nucleară (AFP).

A cincea zi de război, 28 februarie:

Negocierile între Ucraina şi Rusia au început la frontiera belarusă, a anunţat consilierul preşedintelui ucrainean Mihailo Podoliak. Înainte de negocieri, biroul de presă al preşedintelui ucrainean a declarat că cererea Ucrainei la negocieri va fi instituirea imediată a unui armistiţiu şi retragerea forţelor militare ruse din Ucraina, conform Reuters. Delegaţia rusă a fost condusă de consilierul prezidenţial Vladimir Medinski, iar cea ucraineană – de ministrul apărării, Oleksi Reznikov. Nu s-a ajuns la nicio concluzie.

Preşedintele ucrainean a afirmat că a semnat o cerere oficială de aderare a ţării sale la Uniunea Europeană.

Consiliul UE a aprobat un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro pentru finanţarea echipamentelor şi a materialelor destinate forţelor armate ucrainene.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat deschiderea „cât mai rapid” a unei anchete asupra situaţiei din Ucraina, invocând „crime de război” şi „crime împotriva umanităţii”. Ucraina nu a semnat Statutul de la Roma, tratatul internaţional care a instituit CPI, dar a recunoscut oficial jurisdicţia Curţii pentru crimele comise pe teritoriul său (AFP).

A şasea zi de război, 1 martie

Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei a continuat în cea de-a şasea zi a agresiunii, prin atacurile asupra capitalei Kiev şi a oraşelor Harkov şi Mariupol. Imaginile prin satelit, înregistrate la 28 februarie, indicau prezenţa unui convoi militar rusesc la nord de capitala Kiev, care se întindea pe aproximativ 64 de kilometri.

Şeful administraţiei regiunii Harkov din Ucraina, Oleg Sinegubov, a declarat că atacurile ruseşti cu rachete au lovit centrul oraşului Harkov, al doilea ca mărime din ţară. Rachetele au lovit sediul administraţiei regionale şi mai multe zone rezidenţiale (Reuters, dpa şi site-ul agenţiei de presă Ukrinform).

Washingtonul a respins apelul preşedintelui Zelenski referitor la instituirea unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei, explicând că acesta ar reprezenta un pas către un conflict direct între SUA şi Rusia.

Parlamentul European a adoptat o rezoluţie privind Ucraina prin care ”invită instituţiile UE să acţioneze pentru a acorda Ucrainei statutul de ţară candidată la UE”.

Armata rusă a ajuns la porţile oraşului ucrainean Herson, în sudul ţării şi la nord de Crimeea, a declarat primarul acestui oraş.

Republica Belarus nu intenţionează să se alăture „operaţiunii militare” a Rusiei în Ucraina, a reiterat preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko (Reuters).

Preşedintele rus Vladimir Putin pretinde ca guvernul de la Kiev trebuie să recunoască „republicile populare” Doneţk şi Lugansk drept condiţie prealabilă pentru încheierea „operaţiunii speciale” în Ucraina. Kievul trebuie de asemenea să recunoască suveranitatea Rusiei asupra peninsulei Crimeea din Marea Neagră şi să se angajeze să renunţe şi în continuare la armele nucleare, a anunţat Kremlinul.

Forţele ruse au intrat în oraşul Herson din sudul Ucrainei.

A şaptea zi de război, 2 martie

Lupte grele au fost raportate în cursul nopţii de 1 spre 2 martie în estul şi sudul Ucrainei. Rusia a lansat paraşutişti la Harkov, al doilea oraş ca importanţă din Ucraina. La Herson, ale cărui intrări erau deja controlate de forţele ruse, acestea din urmă au preluat în cursul nopţii controlul asupra gării şi portului.

Oraşul-port Mariupol din sud-estul Ucrainei a fost bombardat continuu, evacuarea fiind imposibilă, iar la Herson, forţele ruse au încheiat încercuirea (Reuters şi AFP).

Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, a declarat că, dacă ar fi să aibă loc un al treilea război mondial, acesta ar implica arme nucleare şi ar fi distructiv.

A opta zi de război, 3 martie

Un milion de refugiaţi au fugit din Ucraina în ţările vecine de la începutul invaziei ruse în urmă cu o săptămână, a declarat Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi, Filippo Grandi (AFP).

Ministerul german al economiei a aprobat livrarea a 2.700 de rachete sol-aer pentru Ucraina (dpa).

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie care ”cere Rusiei să înceteze imediat utilizarea forţei împotriva Ucrainei”. Documentul a fost votat de o majoritate covârşitoare de 141 de ţări.

A doua rundă de negocieri ruso-ucrainene, desfăşurată în regiunea belarusă Brest, în Belovejskaia Puşcia, o localitate în apropierea graniţei cu Polonia, s-a încheiat cu un acord pentru o încetare temporară a focului pentru raţiuni umanitare, a declarat negociatorul ucrainean, Mihailo Podoliak..

A noua zi de război, 4 martie

Forţele militare ruse au preluat controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, din sud-estul Ucrainei

A 10-a zi de război, 5 martie

Evacuarea locuitorilor din Mariupol, port strategic ucrainean încercuit de forţele ruse şi aliaţii lor, a fost amânată din cauza multiplelor încălcări ale armistiţiului de către Rusia (AFP).

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că decizia de a interveni militar în Ucraina a fost foarte ”dificilă”, dar că totul decurge conform planului în Ucraina (EFE, Reuters). ”Vom considera orice astfel de evoluţie ca fiind o participare la conflictul armat a oricărei ţări de pe teritoriul căreia este creată o ameninţare la adresa armatei noastre”, a mai spus Putin despre o posibilă „zonă de interdicţie aeriană deasupra teritoriului Ucrainei” (AFP).

A 11-a zi de război, 6 martie

Primarul oraşului-port Mariupol, Vadim Boicenko, a declarat că oraşul se confruntă cu o „blocadă umanitară”, fiind lipsit de toate utilităţile, militari ruşi distrugând liniile de înaltă tensiune din oraş (dpa).

Preşedintele rus, Vladimir Putin, i-a transmis şefului statului francez Emmanuel Macron că-şi „va atinge obiectivele” în Ucraina, „fie prin negocieri, fie prin război”, a anunţat, Palatul Elysee, la încheierea unei convorbiri telefonice (AFP).

A 12-a zi de război, 7 martie

Armata rusă a anunţat că va deschide mai multe culoare umanitare şi va instaura încetări ale focului locale pentru evacuarea civililor din capitala ucraineană Kiev şi din oraşele Harkov, Mariupol şi Sumî. (AFP, Reuters, Interfax).

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a anunţat un ”ajutor umanitar imediat” de 100 de milioane de euro pentru Ucraina şi Republica Moldova, ajutor ce va consta în alimente, apă, materiale sanitare şi materiale pentru realizarea de adăposturi pentru refugiaţii care fug de războiul din Ucraina (EFE).

A treia rundă de negocieri ruso-ucrainiene, desfăşurată la Belovejskaia Puşcea, o localitate în apropiere de frontiera cu Polonia, s-a încheiat cu mici progrese privind logistica şi evacuarea civililor (Reuters).

A 13-a zi de război, 8 martie

Ministerul ucrainean al Apărării a acuzat partea rusă că nu respectă culoarul umanitar la Mariupol.

Într-un interviu transmis de postul american de televiziune ABC, la 7 martie, preşedintele ucrainean şi-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre statutul regiunilor separatiste din estul Ucrainei şi despre peninsula Crimeea anexată de Rusia. „Putem discuta şi găsi un compromis despre cum ar putea merge mai departe aceste teritorii”, a declarat el. „În ceea ce priveşte NATO, mi-am temperat poziţia asupra acestei probleme deja de ceva timp, atunci când am înţeles că „NATO nu este gata să accepte Ucraina (…) Alianţei îi este teamă de tot ce este controversat, (îi este teamă) şi de o confruntare cu Rusia”, a adăugat Zelenski. Preşedintele ucrainean a adăugat că nu vrea să fie preşedintele unei „ţări care imploră în genunchi” pentru o astfel de aderare.

A 14-a zi de război, 9 martie

În a 14-a zi a invaziei în Ucraina, trupele ruse au menţinut sub încercuire oraşe precum Harkov, Sumî, Cernikov şi capitala Kiev (AFP).

Şaptesprezece adulţi au fost răniţi într-un bombardament al armatei ruse asupra unui spital pediatric în oraşul-port Mariupol.

A 15-a zi de război, 10 martie

Bombardarea de către Rusia, la 9 martie, a unui spital de copii din portul strategic Mariupol în Ucraina este o „crimă de război”, a declarat preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-un mesaj video (AFP).

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, şi omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba, au avut, în Turcia, o primă întâlnire la acest nivel de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut că ţara sa îşi menţine exporturile energetice în pofida conflictului din Ucraina şi a sancţiunilor occidentale, afirmând totodată că nu Rusia se face vinovată de actualele scumpiri (AFP şi TASS).

A 16-a zi de război, 11 martie

Trei atacuri aeriene au lovit, în cursul dimineţii, zone rezidenţiale din oraşul Dnipro (centrul Ucrainei), care până în prezent fusese ocolit de astfel de evenimente (dpa).

Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte de urgenţă, la orele 16.00 GMT, cu privire la presupusa producere de arme biologice în Ucraina, la solicitarea Moscovei, a cărei credibilitate în domeniul armelor chimice a fost pusă sub semnul întrebării de Washington şi Londra în cadrul unei sesiuni asupra Siriei (AFP).

Ucraina a denunţat faptul că în regiuni ucrainene cum ar fi Herson (sud), capturată de armata rusă, ocupanţii încearcă să creeze „birouri de comandă”, un fel de reţea administrativă, pentru a menţine sub control populaţia (EFE).

A 17-a zi de război, 12 martie

O confruntare directă între forţele americane şi ruse în conflictul din Ucraina trebuie evitată, întrucât ar putea conduce la un Al Treilea Război Mondial spune preşedintele Statelor Unite Joe Biden, pe Twitter.

A 18-a zi de război, 13 martie

Forţele ruse au bombardat baza militară ucrainenă de la Iavoriv, în apropiere de frontiera cu Polonia, în regiunea Lvov, în vestul Ucrainei. Cel puţin 35 de persoane au murit.

Rusia a instalat un administrator pro-rus în oraşul Melitopol din Ucraina, unul dintre primele teritorii cucerite de forţele ruse de la începutul invaziei. Aleasa locală pro-rusă Galina Danilcenko a fost numită după ce primarul ales al oraşului Melitopol, Ivan Fedorov, a fost răpit de trupele ruse, conform Kievului. Galina Danilcenko le-a cerut locuitorilor din acest oraş din sudul ţării „să se adapteze la noua realitate”.

A 19-a zi de război, 14 martie

Consilierul lui Volodimir Zelenski a afirmat, în cadrul celei de-a patra runde de negocieri ruso-ucrainiene, că „motivul neînţelegerilor este diferenţa prea mare între sistemele politice”. Înainte de negocieri, oficialităţi de la Kiev au declarat că obiectivele principale ale negocierilor sunt încetarea focului, retragerea trupelor şi garanţiile de securitate (Reuters).

Autorităţile ruse au susţinut că 23 de persoane au fost ucise de o rachetă ucraineană în oraşul prorus Doneţk, acuzând Kievul de „crimă de război”. Conform unui comunicat al puternicului Comitet de Anchetă rus, „cel puţin 23 de civili, între care şi copii, au fost ucişi şi nu mai puţin de 18 persoane au fost rănite”.

A 20-a zi de război, 15 martie

Într-o discuţie purtată la telefon cu omologul său spaniol Jose Manuel Albares, şeful diplomaţiei chineze, Wang Yi, a declarat că ţara sa „nu este parte” a războiului din Ucraina după invazia rusă (dpa).

Delegaţiile rusă şi ucraineană au reluat negocierile prin videoconferinţă. Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a spus, într-o conferinţă de presă, că obiectivul negocierilor este asigurarea unui statut de neutralitate pentru Ucraina.

Premierii Republicii Cehe, Poloniei şi Sloveniei s-au deplasat cu trenul la Kiev, aceasta fiind prima vizită a unor lideri străini în capitala Ucrainei după începerea invaziei militare ruse.

Senatul Statelor Unite a adoptat o rezoluţie prin care îl califică pe preşedintele rus Vladimir Putin drept criminal de război (Reuters).

Consiliul UE a adoptat un nou set de măsuri restrictive la adresa Rusiei.

A 21-a zi de război, 16 martie

Armata rusă a bombardat din nou mai multe cartiere rezidenţiale din Kiev, unul dintre atacuri afectând cartierul Şevcenko (EFE).

Autorităţile ucrainene au denunţat că două treimi dintre rachetele lansate de trupele ruse în cursul invaziei din Ucraina au lovit clădiri civile, lăsând să se înţeleagă că acest lucru nu se datorează neapărat calculelor greşite ale armatei ruse (EFE).

Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a decis, într-o şedinţă extraordinară, excluderea Rusiei, după 26 de ani de apartenenţă. La rândul său, Rusia a anunţat, la 15 martie, că a declanşat procedura ieşirii din Consiliul Europei.

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), cel mai înalt tribunal al ONU, a cerut Rusiei „să-şi suspende imediat operaţiunile militare din Ucraina”. (AFP, Reuters şi EFE).

Cel puţin 10 persoane care stăteau la coadă la pâine au fost ucise în timpul unui bombardament rusesc asupra oraşului Cernigov, din partea de nord a Ucrainei (CNN şi AFP).

NATO nu va desfăşura trupe sau mijloace aeriene în Ucraina şi pregăteşte o consolidare substanţială a prezenţei sale militare în ţările de pe flancul estic, unde va desfăşura mai multe trupe şi echipamente militare, a anunţat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, după o reuniune a miniştrilor apărării din statele NATO (AFP).

Tirurile ruseşti asupra civililor care fugeau din Mariupol s-au soldat cu morţi şi răniţi, în timp ce Teatrul Dramatic din Mariupol, care găzduia „sute de civili”, a fost distrus de un atac aerian rus.

Preşedintele american, Joe Biden, l-a calificat pe omologul său rus, Vladimir Putin, drept un „criminal de război”. Cuvintele preşedintelui american reprezintă o retorică inacceptabilă şi de neiertat, a declarat, la rândul său, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, Dmitri Peskov (TASS).

A 22-a zi de război, 17 martie

Refugiul antiaerian aflat sub Teatrul Dramatic din oraşul Mariupol, şi bombardat la 16 martie, a rezistat şi oamenii care se adăposteau acolo în momentul în care clădirea a fost bombardată de aviaţia rusă sunt în viaţă (EFE).

Kremlinul a respins decizia Curţii Internaţionale de Justiţie din 16 martie. „Nu vom putea ţine cont de această decizie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Parlamentul Estoniei (Riikokogu) şi cel al Lituaniei au cerut instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei (euractiv.com, dpa).
„Marile companii ruse, care se temeau de sancţiuni, nu mai au acum de ce să se teamă. Ele pot să vină liniştite în peninsulă, în special băncile, şi să lucreze activ în regiune”, a declarat Vladimir Putin, în cadrul unei reuniuni guvernamentale asupra situaţiei economice din Crimeea.

Uniunea Europeană a condamnat „grave încălcări ale dreptului umanitar” şi „crime de război” comise de Rusia în Ucraina, conform unei declaraţii a şefului diplomaţiei europene, Josep Borrell, care a subliniat că liderii ruşi trebuie să fie traşi la răspundere pentru aceasta (France Presse).

A 23-a zi de război, 18 martie

Statutul regiunii Donbas şi al Crimeei se numără printre cele mai dificile subiecte care trebuie abordate în tratativele dintre Kiev şi Moscova şi pentru care preşedintele rus afirmă că vor fi necesare negocieri directe între el şi omologul ucrainean Volodimir Zelenski, a scris BBC, citând un oficial turc care a asistat la o convorbire telefonică între Putin şi preşedintele Turciei.

Rusia a creat o zonă de excludere aeriană deasupra regiunii Donbas din estul Ucrainei, ce include regiunile Doneţk şi Lugansk, potrivit unui responsabil al separatiştilor din autoproclamata Republică Populară Doneţk.

Articol realizat utilizând surse Agerpres