Sari direct la conținut

De ce înființează Rusia centre de detenție în Ucraina? „Lagărele de filtrare”, folosite încă din anii 1940, au reapărut

HotNews.ro
Lagar Stutthof, Foto: Google Maps
Lagar Stutthof, Foto: Google Maps

De când a început războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, peste un milion de oameni au fost deportați forțat în Rusia de forțele de ocupație. Mulți au trecut prin „lagărele de filtrare” rusești în drumul lor. Ce sunt aceste centre de detenție?

Conceptul de filtrare a apărut la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, pe măsură ce Uniunea Sovietică și alte forțe aliate au eliberat prizonierii de sub naziști, scrie The Economist. Aproximativ 2,4 milioane de cetățeni sovietici – majoritatea soldați – au supraviețuit lagărelor de concentrare. Dar la eliberarea lor, s-au trezit în fața comisarilor militari sovietici, îngrijorați că cei care fuseseră luați prizonieri de război ar fi fost expuși influențelor liberale în străinătate.

Repatrierea forțată a dus la trimiterea a aproximativ 5 milioane de oameni înapoi în Uniunea Sovietică. Pentru a contracara ideologia antisovietică, peste 4 milioane dintre ei au fost supuși ”filtrării” (controale riguroase, interogatorii și încarcerări în pușcăriile înființate de poliția secretă). Aproximativ 280.000 au ajuns în gulag.

Cinci decenii mai târziu, filtrarea a reapărut în Cecenia, o regiune predominant musulmană din nordul Caucazului. În timpul celor două războaie din anii 1990, autoritățile ruse au reținut în mod arbitrar civili la punctele de control, trimițând mii de oameni în lagăre, în efortul de a înlătura ”teroriștii și bandiții”. În lagăre, bătăile, violul, extorcările și tortura erau la ordinea zilei. În multe cazuri, deținuții dispăreau pur și simplu și nimeni nu mai auzea de ei.

Există paralele tulburătoare cu ce se întâmplă acum în Ucraina. Înainte de invazia Rusiei, oficialii americani spuneau că forțele ruse întocmeau liste cu oameni care urmează să fie uciși sau trimiși în lagăre dacă Rusia ocupa anumite părți ale țării. Țintele includeau dizidenți ruși și belarusi în exil, activiști anticorupție, membri ai minorităților religioase și etnice și persoane LGBT.

O imagine din satelit surprinsă în martie de Maxar Technologies arăta cum forțele susținute de ruși au început să construiască o tabără de corturi alb- albastre în satul controlat de ruși Bezimenne, lângă orașul-port Mariupol, în sud-estul Ucrainei. Potrivit martorilor, ucrainenii trimiși acolo au fost fotografiați și forțați să-și predea telefoanele mobile și actele de identitate înainte de a fi interogați și deportați în Rusia.

Kremlinul îi descrie pe acești oameni drept „refugiați”. Rossiyskaya Gazeta, un ziar pro-Kremlin, susține că 5.000 de civili au fost controlați la Bezimenne pentru a împiedica „naționaliștii ucraineni să se infiltreze în Rusia”. Dar cei care au reușit să evadeze spun o povestecomplet diferită, comparând condițiile cu cele ale unui ghetou sau lagăr de concentrare. Aceștia susțin că au fost martori la torturi și ucideri comise de serviciile de securitate ruse pentru a elimina „naziștii ucraineni”.

Potrivit ONU, deportarea sau transferul de persoane dintr-un teritoriu ocupat constituie o crimă de război. Rusia insistă că relocarea civililor de către forțele sale armate este benignă și voluntară. Dar taberele de filtrare par a fi un instrument de război, folosit pentru a șterge identitatea ucraineană.

––––

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro