Cum a fost primit planul UE privind gazele naturale de către statele membre / Ce a spus Rusia?
Executivul Uniunii Europene a îndemnat statele membre să reducă consumul de gaze cu 15% până în martie, în contextul în care se tem că Rusia ar putea înceta să mai furnizeze această sursă de energie blocului în următoarele luni, potrivit Al Jazeera.
Moscova a redus deja exporturile de gaze naturale – utilizate pentru a alimenta fabricile, a genera electricitate și a încălzi locuințele – către UE după invazia sa în Ucraina la sfârșitul lunii februarie, în condițiile în care relațiile sale cu Occidentul s-au deteriorat puternic.
Marți, cu o zi înainte ca Comisia Europeană să își prezinte propunerea de reducere, președintele rus Vladimir Putin a avertizat că livrările ar putea fi reduse și mai mult.
Iată ce trebuie să știți:
Ce a propus UE?
Comisia a precizat că statele membre ar trebui să își reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august-martie, comparativ cu consumul mediu din aceeași perioadă în perioada 2016-2021.
Bruxelles-ul ar putea face obiectivul obligatoriu dacă ar considera că există un risc substanțial de penurie severă în bloc – în cazul în care Rusia închide complet robinetele, de exemplu.
Pentru a fi adoptată, propunerea are nevoie de aprobarea unei majorități consolidate a țărilor UE – cel puțin 72% din cele 27 de state membre, deci 19 sau mai multe – pentru a fi adoptată.
Ea va fi votată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor energiei din blocul comunitar, care va avea loc la 26 iulie.
De ce a propus blocul comunitar acest plan?
UE acționează pentru că se teme că Rusia ar putea să își oprească exporturile de gaze pentru a impune o presiune economică și politică severă asupra statelor membre ale blocului în iarna care urmează, adâncind astfel un impas energetic între cele două părți.
Rusia a redus deja în mod semnificativ livrările, întrerupându-le chiar către mai multe state membre – inclusiv Polonia, Bulgaria, Olanda, Danemarca și Finlanda – din cauza refuzului acestora de a se conforma cererilor Kremlinului ca plățile pentru gaz să fie făcute în ruble.
De asemenea, luna trecută a redus fluxurile prin conducta sa Nord Stream 1 la 40% din capacitate, invocând probleme tehnice care, potrivit acesteia, au fost cauzate de sancțiunile occidentale radicale impuse după ce a lansat ceea ce numește „operațiunea militară specială” în Ucraina.
Conducta, care duce spre Germania, a fost închisă în iulie timp de 10 zile pentru a se efectua lucrări de întreținere, ceea ce a dus la scăderea livrărilor către Europa. Acesta a fost redeschis joi, iar fluxurile dinspre Rusia au revenit la 40 % din capacitate.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen Foto: Jacques Witt / Sipa Press / Profimedia Images
Reluarea a avut loc la o zi după ce Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a acuzat Rusia că „șantajează blocul” și „folosește energia ca pe o armă”.
Aceasta a avertizat statele membre că trebuie să se pregătească pentru o „potențială întrerupere totală a gazului rusesc” și le-a cerut să economisească proviziile pentru a accelera umplerea instalațiilor de stocare în anticiparea a ceea ce a spus că sunt „probabile” reduceri viitoare.
„Aceasta este o cerere importantă pentru întreaga UE – dar este necesară pentru a ne proteja”, a declarat von der Leyen în cadrul unei conferințe de presă susținute miercuri la Bruxelles.
Cum a fost primit planul UE de către statele membre?
Sudul Europei spune ”nu”
În pofida incertitudinii continue privind aprovizionarea din Rusia, mai multe țări UE și-au exprimat opoziția față de propunerea blocului de reducere a consumului de gaz.
Polonia și Spania s-au pronunțat împotriva planului la 24 de ore după ce a fost prezentat.
Spania: Măsura nu este nici eficientă, nici echitabilă
Prima țară care a reacționat a fost Spania, ministrul Tranziției Ecologice, Teresa Ribera, respingând categoric ideea unei reduceri cu 15% a consumului de gaze naturale, așa cum a solicitat Bruxelles-ul și spunând că această măsură nu este nici necesară, nici „echitabilă” și nici „eficientă”, potrivit TO Vima.
După cum subliniază ministrul spaniol, „Familiile spaniole nu vor suferi întreruperi de gaz sau electricitate în casele lor”, iar „Spania va sprijini poziția industriei spaniole.
Portugalia: Propunerea nu este viabilă
Atitudinea Portugaliei a fost și ea negativă. Ministrul Mediului și Energiei, João Galamba, a criticat Comisia Europeană pentru că a conceput o propunere „neviabilă”, care obligă Portugalia „să rămână fără curent electric”. „Sunt țări care nu se pot proteja și acum cer ajutor”, a spus ministrul portughez, amintind că în timpul crizei financiare a datoriilor publice din Sudul Europei, Nordul nu părea atât de unit.
El a declarat pentru ziarul portughez Expresso că propunerea UE nu abordează nevoile hidroenergetice specifice ale Spaniei și Portugaliei, care, din cauza secetei actuale, sunt obligate să producă mai multă electricitate prin intermediul centralelor pe gaz.
„Propunerea Comisiei Europene … nu ia în considerare diferențele dintre țări”, a declarat Galamba, adăugând că peninsula iberică, care nu depinde de gazul adus prin conducte din Rusia, rămâne o „insulă” energetică cu puține interconexiuni energetice cu restul Europei.
Peter Szijjarto si ministrul rus de externe Serghei Lavrov Foto: Alexei Druzhinin / TASS / Profimedia
Grecia: Ne-am prezentat propriile propuneri
„Vom insista asupra acestor propuneri, considerând că linia acestor propuneri poate oferi soluții substanțiale statelor și consumatorilor europeni”, a adăugat reprezentantul guvernului grec.
Ministrul grec al energiei, Konstantinos Skrekas, a precizat, la rândul său, că Grecia și-a exprimat deja dezacordul față de propunerea Comisiei Europene și a întreprins și toate acțiunile necesare pentru a asigura o aprovizionare suficientă. El a adăugat că problema va fi discutată și o decizie va fi luată pe 26 iulie la Consiliul de Miniștri al UE.
Italia: Reducerea consumului ar pedepsi industria noastră
Reacțiile sunt puternice și în Italia, întrucât, înainte de a demisiona din funcția de prim-ministru, Mario Draghi se deplasase în Algeria pentru a încheia un acord de aprovizionare a Italiei cu gaze naturale.
„Pentru Italia, o reducere cu 15% a consumului ar pedepsi mai întâi industria țării, în special sectorul de producție. Dimpotrivă, o țară precum Germania care continuă să fie foarte dependentă de Moscova va beneficia de solidaritatea celorlalte state UE”, subliniază surse italiene din sectorul energetic.
Se așteaptă ca propunerea UE să întâmpine rezistență și din partea altor țări membre, printre care Polonia, care și-a umplut instalațiile de stocare a gazelor naturale la 98% din capacitate, și Ungaria, care depinde în mare măsură de importurile de energie din Rusia.
Cu toate acestea, alte câteva țări, precum Danemarca, Austria, Italia, Suedia și Germania, au activat planuri de urgență care ar putea duce în cele din urmă la raționalizarea gazelor, ceea ce indică faptul că ar putea susține planul.
Între timp, mulți lideri europeni au căutat surse alternative de aprovizionare cu gaze, orientându-se în ultimele săptămâni către țări precum Statele Unite, Qatar, Algeria, Azerbaidjan și Emiratele Arabe Unite.
Ce a spus Rusia?
Moscova nu a comentat încă în mod special planul UE, dar a susținut în repetate rânduri că este un furnizor de energie de încredere și dă vina pe sancțiunile occidentale pentru reducerea fluxurilor către cumpărătorii săi europeni.
Joi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile lui von der Leyen privind șantajul cu gazul și a declarat că orice „dificultăți tehnologice” privind furnizarea de gaz rusesc către cumpărătorii europeni au fost cauzate de sancțiunile impuse de UE și de statele sale membre.
Rusia a furnizat Europei aproximativ 40% din gazele naturale anul trecut, Germania fiind cel mai mare importator al continentului în 2020, urmată de Italia.
surse: Al Jazeera; TO Vima
INTERVIURILE HotNews.ro