De ce începe Kremlinul să-și reducă retorica privind utilizarea armelor nucleare

Oficialii de la Kremlin încep să-și reducă retorica privind utilizarea armelor nucleare, după ce pe parcursul lunii octombrie au ridicat tonul amenințărilor, arată Institutul pentru Studierea Războiului, în ultima sa analiză, subliniind că scopul a fost intimidarea Kievului și oprirea sprijinului internațional pentru Ucraina.

Între discursul susținut de Vladimir Putin în 30 de septembrie, când a sugerat folosirea armelor nucleare, însă fără a amenința explicit, și discursul acestuia din 27 octombrie, oficiali ruși de toate rangurile au escaladat amenințările, scopul fiind intimidarea guvernului de la Kiev.

Apoi, oficialii ruși au început să-și reducă retorica cu privire la utilizarea acestor tipuri de arme, iar în 2 noiembrie Ministerul rus al Afacerilor Externe a lansat chiar o declarație privind “prevenirea războiului nuclear”, în timp ce unul dintre cei mai agresivi oficiali ruși, Dimitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a început să se concentreze pe “promovarea unității ruse în războiul din Ucraina”.

Cum se explică schimbarea de retorică a Kremlinului

Conform Institutului pentru Studierea Războiului, schimbarea de retorică a Kremlinului ar indica faptul că liderii militari ruși sunt probabil conștienți, într-o oarecare măsură, de costurile masive pe care Rusia le-ar suporta pentru utilizarea armelor nucleare împotriva Ucrainei sau a unei țări NATO.

The New York Times a scris, la începutul acestei luni, citând înalți oficiali americani, că lideri militari ruși ar fi discutat recent despre momentul și modalitatea în care Moscova ar putea folosi o armă nucleară tactică în Ucraina, informație care a dus la creșterea îngrijorării la Washington și în capitalele aliate. La întâlnire – care ar fi avut loc în octombrie – nu ar fi participat însă și Vladimir Putin, amintește ISW.

Analiștii mai spun că și China ar fi putut juca un rol în presiunile făcute asupra Kremlinului pentru a-și reduce amenințările nucleare și nu exclud ca Moscova să revină la acestea în încercarea de a determina Statele Unite și aliații săi să facă presiuni asupra Ucrainei să negocieze.

ISW își menține evaluarea că riscul utilizării armelor nucleare în Ucraina rămâne unul mic, dar arată că “Statele Unite și aliații săi nu ar trebui să submineze coerența Ucrainei și devotamentul său pentru recucerirea întregului teritoriu ocupat și stoparea invaziei Rusiei”.

Șeful NATO: „Riscul ca Rusia să folosească arme nucleare în Ucraina nu este mare, dar consecințele ar fi enorme, așa că o luăm foarte în serios”

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spunea, la finalul săptămânii trecute, că nu crede că Rusia va folosi o armă nucleară în Ucraina, dar că această variantă este luată „foarte în serios”, conform The Guardian.

„Riscul ca Rusia să folosească arme nucleare în Ucraina nu este mare, dar consecințele ar fi enorme, așa că o luăm foarte în serios. Nu există câștigători într-un război nuclear”, a afirmat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, conform site-ului Meduza, citat de The Guardian.

Recent, Jens Stoltenberg a transmis un avertisment tranșant Rusiei: dacă va folosi arme nucleare în Ucraina, consecințele vor fi severe.

„Vor fi consecințe severe dacă Rusia folosește arme nucleare în Ucraina, orice fel de arme nucleare. Nu voi intra în detalii exacte despre cum vom răspunde, dar un atac nuclear va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost trecută”, a spus el.

Secretarul general al NATO a mai spus că alianța va rămâne „foarte vigilentă” în următoarele săptămâni întrucât Rusia desfășoară exercitii nucleare.

Soltenberg a făcut aceste declarații în contextul în care un oficial al NATO afirmase că o lovitură nucleară din partea Rusiei ar declanșa „aproape sigur” un „răspuns fizic” al aliaților Ucrainei și potențial din partea NATO.

La rândul său, președintele SUA, Joe Biden, care a avertizat recent că riscul unui „Armaghedon nuclear” este la cel mai ridicat nivel din ultimii 60 de ani, a declarat într-un interviu acordat CNN că amenințările care vin dinspre Rusia ar putea duce la „greșeli” și „erori de calcul” catastrofale, chiar dacă a refuzat să spună clar cum mai exact ar răspunde Statele Unite în cazul în care Putin dislocă un dispozitiv nuclear tactic pe câmpul de luptă din Ucraina.

Câte arme nucleare tactice ar avea Rusia

Pentagonul estimează că Rusia are până la 2.000 de arme nucleare tactice, care sunt concepute pentru a fi folosite pe câmpurile de luptă.

Nicio armă nucleară tactică nu a fost folosită vreodată în luptă, însă o astfel de armă poate fi montată pe rachete, lansate din aer sau chiar în obuze pentru distanțe relativ scurte, nu prin rachete balistice care pot călători mii de kilometri pentru a lovi ținte de pe alte continente.

Armele nucleare tactice au randamente mai mici și sunt menite să fie folosite la distanțe mai mici decât focoasele purtate pe rachete balistice intercontinentale.

Experții militari spun că utilizarea unei arme nucleare – pentru prima dată în mai bine de 75 de ani – ar schimba fundamental forma războiului. Deși distrugerile rezultate ar depinde de mulți factori, inclusiv de mărimea armei și de direcția/puterea vântului, chiar și o mică explozie nucleară ar putea provoca mii de morți și ar putea face ca anumite părți ale Ucrainei să devină nelocuibile, conform New York Times.