„Un act criminal”: Cum funcționează munițiile care au stârnit furia Rusiei

Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a descris joi trimiterea de muniții din uraniu către Ucraina drept un act „criminal”, însă furia Rusiei pe acest subiect are mai degrabă legătură cu performanța muniției respective, nu cu vreun pericol de radioactivitate.

Pentagonul a anunțat miercuri un nou pachet de asistență de securitate pentru Kiev în valoare de un miliard de dolari, acesta incluzând muniții perforante din uraniu sărăcit care urmează să fie folosite de tancurile Abrams care urmează să ajungă în Ucraina.

„Acesta nu este doar un pas de escaladare, ci o reflectare a lipsei de considerație scandaloase a Washingtonului pentru consecințele asupra mediului ale folosirii acestui tip de muniție într-o zonă de conflict. Acesta este, de fapt, un act criminal. Nu pot oferi nicio altă evaluare”, a tunat Riabkov, citat de presa rusă.

De asemenea, el a reiterat avertismentele anterioare ale Rusiei potrivit cărora furnizarea unor astfel de muniții Ucrainei riscă să declanșeze un război nuclear pentru a pune „presiune” pe Moscova.

„Avem acum acest joc de echilibristică periculos pe marginea unui conflict direct între puterile nucleare”, a mai spus el, cu referire la faptul că Moscova a avut o reacție la fel de virulentă când Marea Britanie a anunțat că tancurile Challenger 2 pe care urma să le trimită Ucrainei vor fi dotate cu astfel de muniții.

Însuși președintele Vladimir Putin a vorbit despre acest lucru, afirmând în luna martie că Rusia va fi „forțată să reacționeze” dacă Londra va trimite Kievului astfel de muniții, acuzând totodată Occidentul că a desfășurat arme cu o „componentă nucleară” în Ucraina.

Îngrijorările legate de obuzele cu uraniu sărăcit

Trebuie precizat că utilizarea muniţiei cu uraniu sărăcit a fost intens dezbătută și are oponenții săi, printre care Coaliţia internaţională pentru interzicerea armelor cu uraniu, care afirmă că există riscuri mari pentru sănătate din cauza ingerării sau inhalării prafului de uraniu sărăcit, inclusiv risc de cancer şi de malformaţii congenitale.

Însă în timpul procesului de îmbogǎțire, izotopii fisionabili ai uraniului se concentreazǎ în produsul util, iar deșeul își pierde cea mai mare parte din radioactivitate. Din acest motiv, uraniul sǎrǎcit nu reprezintǎ un risc potential pentru public, fiind de 3 milioane de ori mai puțin radioactiv decât radiul folosit în trecut la cadranele ceasurilor de mânǎ și de 10 milioane de ori decât detectoarele de incendiu.

Cu alte cuvinte, îngrijorările legate de folosirea acestui tip de muniție țin mai degrabă de toxicitatea sa, nicidecum de vreo componentă radioactivă, cum pare să încerce Moscova să inducă în eroare opinia publică din Occident prin asocierea acestor arme cu pericolul unui „război nuclear”.

Uraniul sărăcit, un produs secundar al îmbogățirii uraniului, este folosit pentru muniţie deoarece densitatea sa extremă oferă cartuşelor capacitatea de a pătrunde cu uşurinţă în blindaj şi de a se autoaprinde.

„Armata britanică a folosit uraniu sărăcit în proiectilele sale de perforare a blindajului timp de decenii”, a transmis ministerul britanic al apărării în luna martie, respingând acuzațiile formulate de Moscova la momentul respectiv.

„Rusia știe acest lucru, dar încearcă în mod deliberat să dezinformeze. Cercetări independente efectuate de oameni de știință de la grupuri precum Royal Society au evaluat că orice impact asupra sănătății personale și a mediului în urma utilizării munițiilor cu uraniu sărăcit este probabil să fie scăzut”, a subliniat ministerul Apărării britanic.

Statele Unite au folosit la rândul lor muniţie cu uraniu sărăcit în cantităţi masive în războaiele din Golf din 1990 şi 2003 şi în bombardamentele NATO asupra fostei Iugoslavii în 1999.

Mai mult, la sfârșitul anului 2018 chiar Kremlinul a anunțat că își va dota unele tancuri cu obuze cu uraniu sărăcit, iar atunci agenția de stat TASS ținea să sublinieze că aceste proiectile nu încalcă niciun tratat internațional.

Ministerul rus al apărării anunța atunci că tancul T-80BV a fost modernizat pentru a avea capacitatea de a trage cu proiectile cu uraniu sărăcit și că obuzele Svineț-2 pot străpunge 800-830 mm de blindaj de la doi kilometri distanță.

Cum funcționează aceste muniții care au stârnit furia Rusiei

Uraniul sărăcit a început să fie folosit de către armata americană cu decenii în urmă pentru a produce blindaj, obuze și muniții. Materialul este în mod deosebit de util pentru proiectilele folosite de tancuri deoarece se „ascute” când lovește blindajul unui vehicul inamic, permițându-i să pătrundă mai ușor în vehiculul de luptă.

Proiectilele făcute din alte tipuri de materiale nu au această capacitate sporită și eficacitatea lor depinde de o serie de factori, precum de exemplu grosimea blindajului, viteza proiectilului, unghiul din care lovesc vehiculul de luptă șamd.

În plus, uraniul sărăcit este de asemenea piroforic, ceea ce înseamnă că obuzele făcute din acesta se încălzesc pe măsură ce penetrează vehiculele inamice, iar praful și micile fragmente care se desprind după impact pot porni incendii.

Cu alte cuvinte, aceste obuze reprezintă un pericol mai mare pentru tancuri decât o simplă explozie care poate duce la rândul ei la proiectarea unor bucăți de șrapnel în interiorul vehiculelor de luptă. Daunele pe care obuzele cu uraniu sărăcit le pot produce în interiorul unui tanc sunt substanțiale, mai ales dacă ele duc la aprinderea munițiilor de la bordul acestuia.

Numeroase înregistrări video apărute de-a lungul celor 19 luni trecute de la izbucnirea războiului din Ucraina au arătat cum tancurile rusești au o problemă uriașă cu acest lucru din cauza unei erori de proiectare care a plasat munițiile vehiculelor de luptă sub turelă.

Asta înseamnă că atunci când un tanc rusesc este lovit din partea superioară (dar nu numai), proiectilul care îl penetrează trece prin turelă și ajunge în zona de muniții, producând o detonare catastrofală a munițiilor de la bord și uciderea instantă a echipajului.

Ceea ce aduc nou munițiile cu uraniu sărăcit este o creștere a procentului vehiculelor rusești de luptă care vor cădea victime unor astfel de incidente, deoarece rata lor superioară de penetrare înseamnă că ele vor putea distruge tancuri rusești și în cazul unor lovituri „obișnuite”, nu neapărat care să lovească vehiculele de sus.

Iar asta va reprezenta foarte probabil o mare problemă și pentru cele mai noi tancuri rusești, inclusiv cele modernizate cu blindaj reactiv pentru a beneficia de o protecție superioară.

Urmărește ultimele evoluții din a 561-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.