Pentagonul explică de ce temerile Rusiei privind riscurile pentru sănătate a obuzelor cu uraniu sărăcit nu sunt fondate

Departamentul de Apărare al Statelor Unite respinge afirmațiile Rusiei conform cărora munițiile cu uraniu sărăcit pe care SUA au anunțat că le vor trimite Ucrainei ar provoca o creștere a cancerului și a altor boli, după Kremlinul a spus Statele Unite vor trebui să răspundă pentru „consecinţele foarte triste” ale deciziei sale, relatează CNN.

„CDC (Centrul SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor) a declarat că nu există dovezi că uraniul sărăcit cauzează cancer, Organizația Mondială a Sănătății raportează că nu a existat o creștere a leucemiei sau a altor tipuri de cancer care au fost stabilite în urma oricărei expuneri la uraniu sau DU și chiar AIEA a declarat fără echivoc că nu există nicio legătură dovedită între expunerea la DU și creșterea numărului de cancere sau impacturi semnificative asupra sănătății sau asupra mediului”, a declarat joi, secretarul de presă adjunct al Pentagonului, Sabrina Singh.

Singh a spus că munițiile sunt cartușe antitanc „standard” folosite cu tancurile Abrams pe care SUA le trimite în Ucraina.

Noul pachet de asistență militară a SUA a fost anunțat miercuri de secretarul de stat al SUA Antony Blinken în timp ce acesta se afla la Kiev.

Este prima dată când munițiile cu uraniu sărăcit fac parte dintr-un pachet militar al SUA, a declarat un oficial american pentru CNN.

Munițiile sunt ușor radioactive, deoarece sunt fabricate din metal dens, un produs secundar al producției de combustibil pentru centralele nucleare. Ele pot fi trase cu tancurile Abrams fabricate în SUA, care se așteaptă să sosească în Ucraina în această toamnă.

Temerile Rusiei față de muniția cu uraniu sărăcit

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că utilizarea intensă de către NATO a unor astfel de muniţii în bombardarea Iugoslaviei în 1999 a provocat o creştere a cazurilor de cancer şi de alte boli asociate.

„Aceste consecinţe sunt resimţite şi de generaţiile următoare ale celor care au intrat cumva în contact sau s-au aflat în zonele în care au fost folosite aceste arme”, a declarat el reporterilor, afirmând că acelaşi lucru se va întâmpla acum şi în Ucraina.

Viceministrul rus de externe Serghei Riabkov a descris joi trimiterea de muniții din uraniu către Ucraina drept un act „criminal”, însă furia Rusiei pe acest subiect are mai degrabă legătură cu performanța muniției respective, nu cu vreun pericol de radioactivitate.

„Acesta nu este doar un pas de escaladare, ci o reflectare a lipsei de considerație scandaloase a Washingtonului pentru consecințele asupra mediului ale folosirii acestui tip de muniție într-o zonă de conflict. Acesta este, de fapt, un act criminal. Nu pot oferi nicio altă evaluare”, a tunat Riabkov, citat de presa rusă.

Îngrijorările legate de obuzele cu uraniu sărăcit

Utilizarea muniţiei cu uraniu sărăcit este intens dezbătută. Coaliţia Internaţională pentru Interzicerea Armelor cu Uraniu spune că ingerarea sau inhalarea chiar şi a prafului de uraniu sărăcit poate provoca cancere şi malformaţii congenitale. Însă un raport al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu privind impactul uraniului sărăcit în Serbia şi Muntenegru, în Iugoslavia de atunci, a constatat că „nu există o contaminare semnificativă şi generalizată”.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, instituţia de supraveghere nucleară a ONU, afirmă că studiile efectuate în fosta Iugoslavie, Kuweit, Irak şi Liban „au indicat că existenţa reziduurilor de uraniu sărăcit dispersate în mediu nu reprezintă un pericol radiologic pentru populaţia din regiunile afectate”.

Unii politicieni sârbi au contestat acest lucru şi au raportat o incidenţă crescută a tumorilor maligne şi a deceselor cauzate de acestea.

Royal Society din Marea Britanie a afirmat într-un raport din 2002 că riscurile pentru rinichi şi alte organe în urma utilizării muniţiilor cu uraniu sărăcit sunt foarte scăzute, atât pentru majoritatea soldaţilor de pe teren, cât şi pentru cei care locuiesc în zona de conflict. Marea Britanie afirmă în ghidul său că inhalarea unei cantităţi de praf de uraniu sărăcit suficient pentru a provoca leziuni ar fi dificilă.

În timpul procesului de îmbogǎțire, izotopii fisionabili ai uraniului se concentreazǎ în produsul util, iar deșeul își pierde cea mai mare parte din radioactivitate. Din acest motiv, uraniul sǎrǎcit nu reprezintǎ un risc potential pentru public, fiind de 3 milioane de ori mai puțin radioactiv decât radiul folosit în trecut la cadranele ceasurilor de mânǎ și de 10 milioane de ori decât detectoarele de incendiu.