Procesul de la Curtea Internaţională de Justiţie privind războiul lansat de Rusia în Ucraina. Cum se apără Moscova: Acuzațiile de genocid la adresa Kievului, simple „declaraţii”
Rusia a atacat luni Ucraina la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), unde ucrainenii au deschis un proces în care îi acuză pe ruşi de folosirea nejustificată a unor acuzaţii de genocid ca motiv pentru invazia declanşată în februarie 2022, transmit AFP și Agerpres.
În faţa CIJ, unul din reprezentanţii Moscovei, Ghenadi Kuzmin, a acuzat Kievul că este „departe de adevăr” când susţine că Rusia a invocat Convenţia ONU privind genocidul ca pretext pentru război.
AFP reaminteşte că preşedintele rus Vladimir Putin a justificat invadarea Ucrainei inclusiv prin acuzaţii de genocid practicat de ucraineni împotriva rusofonilor din estul ţării lor.
În 26 februarie 2022, la două zile după ce forţele ruse au atacat pe teritoriul ucrainean, Kievul a sesizat CIJ, respingând „categoric” ideea genocidului şi susţinând că acest pretext al Moscovei încalcă Convenţia din 1948 a Naţiunilor Unite privind genocidul.
Kuzmin a argumentat că simplele „declaraţii” despre genocid nu pot fi reţinute conform dreptului internaţional, inclusiv Convenţiei menţionate, şi a afirmat că guvernul ucrainean este „rusofob şi neonazist”. El este primul diplomat rus care se adresează instanţei respective în acest dosar.
- Citește și: Curtea Internaţională de Justiţie va audia Rusia în septembrie, într-o procedură lansată de Ucraina
„În ceea ce priveşte preocupările exprimate faţă de ameninţarea de genocid, aşa cum am indicat, acestea nu ar trebui să surprindă, având în vedere politicile regimului de la Kiev, ferm ancorate în istorie, doctrinele şi practicile naziste”, a declarat reprezentantul Moscovei în faţa magistraţilor CIJ, la numai câţiva metri de înalţii oficiali ucraineni prezenţi.
Concluzia lui Kuzmin a fost că poziţia juridică a Ucrainei „nu poate fi susţinută” şi „contravine jurisprudenţei bine stabilite” a CIJ.
Procesul se referă la legitimitatea unui ordin de încetare a războiului venit din partea Curţii – cea mai înaltă instanţă a ONU. În martie anul trecut, CIJ s-a situat de partea Ucrainei, cerând Rusiei să „suspende imediat” operaţiunile militare de pe teritoriul ucrainean.
Audiere la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) de la Haga (Foto: Remko de Waal / AFP / Profimedia)
Rusia susţine că CIJ nu are jurisdicţie, deoarece dosarul ucrainean nu se încadrează în Convenţia privind genocidul. De altfel, Moscova nici nu şi-a trimis până acum reprezentanţi la audieri, pe motiv că nu a avut suficient timp pentru a-şi pregăti poziţia.
Ucraina urmează să răspundă marţi la argumentele prezentate luni de Rusia. Peste 30 de alte state, aliate din Occident ale Ucrainei, vor putea interveni.
Audierile se vor încheia în 27 septembrie, după care judecătorii se vor pronunţa asupra competenţei CIJ. Ei ar putea lua decizia după o perioadă mai lungă, chiar de câteva luni.
____