DEZBATERE RoMâine. Work from home, după 2 ani de pandemie. Dr. Nicolae Panduru: A crescut prevalența stresului și insomniei, ajungând la 1 din 3 pacienți/ Dr. Alin Popescu: În 2-3 ani vom culege roadele acestor ani de pandemie/ Dr. Vlad Stroescu: Toate emoțiile rele le ventilăm cu oamenii care ne sunt dragi

​Au trecut aproape 2 ani de pandemie, 2 ani care și-au pus amprenta pe marea parte a aspectelor din viața noastră: de la sănătatea fizică la cea mentală și emoțională. Cum putem să ne regăsim echilibrul? Cum evităm burnout-ul și cum luptăm cu anxietatea? Care sunt efectele pe termen lung ale unei alimentații dezechilibrate și ale unui stil de viață sedentar? Ce și cum ar trebui să mâncăm? Care este poziția ideală la calculator și ce exerciții ar trebui să facem pentru durerile de spate? Despre toate acestea am discutat în cadrul dezbaterii RoMaine cu trei medici: Dr. Vlad Stroescu – psihiatru, Dr. Nicolae Panduru – specialist în diabet şi nutriţie și Dr. Alin Popescu – specialist în medicină sportivă.

Această dezbatere face parte din RoMâine, platforma de sănătate a României, lansată de MedLife

Principalele declarații:

Despre alimentatie

Dr. Nicolae Panduru:

• Am observat schimbări în alimentația pacienților. Obiceiurile se schimbă în ambele sensuri: o parte se îmbunătățesc, altele se înrăutățesc
• Se pare că în jur de 40% dintre oameni nu și-au schimbat deloc obiceiurile alimentare, iar 30% le-au înrăutățit, iar 17% au îmbunătățit obiceiurile alimentare
• Un lucru foarte interesant este că s-a modificat structura consultațiilor care vin la cabinet. Tot din aceleași statistici, consultațiile de nutriție au scăzut de la 32% până la 13%, dar s-au dublat consultațiile de diabet zaharat, iar consultațiile pentru ficat și pentru diabet gestațional au crescut de 5 ori.
• Una din explicațiile care mi-au venit în minte când am văzut că se modifică trendul este că oamenii nu mai vin pentru lucruri preventive, ci vin doar atunci când nu au de ales și trebuie să se prezinte la medic.
• Cred că s-a modificat și gravitatea cazurilor care se prezintă la cabinet.
• A crescut prevalența stresului și insomniei, ajungând la 1 din 3 pacienți

Despre lipsa mișcării

Dr. Alin Popescu

• Sunt foarte mulți sportivi amatori. La acești sportivi, pandemia a accentuat niște obiceiuri. Cei care erau activi, cu adevărat activi, și-au păstrat obiceiurile. Cei sedentari s-au accentuat în acest obicei
• Interesant este populația semnificativă statistică de oameni care făceau sport ocazional. Acolo s-a pierdut foarte mult, aceștia au devenit sedentari. Eu cred că de aici a crescut masa de sedentari
• În decembrie 2021 raportat la februarie 2020, numărul de sedentari a crescut
• Mersul la serviciu, la școală, la grădiniță, la cumpărături – copiii au avut mult studiu online, cumpărăturile s-au făcut online în mare parte. Aici intervine al doilea element de sedentarism pentru că nu mai realizează nici bruma aia de mișcare pe care o făceau înainte. A dispărut și aceasta.
• Vom vedea peste 2-3 ani, sper să mă înșel, niște generații mai amotrice, care vor alerga mai prost, vor înota mai prost
• În 2-3 ani vom culege roadele acestor ani
• Și la școală s-au pierdut multe ore de educație fizică și sport

Despre stres

Dr. Vlad Stroescu:

• La noi la cabinet e o avalanșă de pacienți. Avem cazuri mult mai multe și mult mai severe
• O explicație este că pur și simplu mulți oameni s-au deplasat din mediul spitalicesc în ambulatoriu.
• Eu m-am îngrășșat 10 kg de când cu pandemia.
• Noi medicii care suntem mai aproape de comunitate, din afara spitalelor, avem o ocazie să strălucim și să fim mult mai mult de folos acum
• Putem să ne reorientăm către comunitate
• Bucureștiul este mai neprietenos ca niciodată cu cei care vor să se miște și să respire un aer mai curat
• Mulți muncesc mai mult ca niciodată și presiunea e mai mare ca niciodată
• Burnoutul este un fenomen socio-profesional.
• Nu mai avem timp pentru noi înșine, pandemia ne-a mâncat și timpul în mod ciudat.
• S-au șters granițele dintre lucru, școală, mediul de acasă
• Mâncatul poate fi un gest de confort. Ne simțim un pic mai bine pe moment. În mod paradoxal, funcționează mâncărurile cele mai nesănătoase. Căutăm confortul și liniștea în locurile dăunătoare pentru sănătatea noastră

Despre obiceiuri alimentare greșite

Dr. Nicolae Panduru

• Majoritatea persoanelor au crescut în greutate, dar sunt și în jur de 15-20% dintre pacienți care au reușit să scadă în greutate în perioada aceasta. Ei doar și-au accentuat obiceiurile bune alimentare.
• Aș rămâne optimist și încerc să mă uit și la cei care au reușit să scadă în greutate și să se lase de fumat.
• Alimente dăunătoare: în primul rând excesul de sare, zahăr și grăsimi într-adevăr este dăunător. În această perioadă s-a observat o scădere a alimentelor sănătoase, fructe și legume și o creștere a consumului de fast food și a pacienților care vin și se plâng că mănâncă mult mai multă mâncare comandată

Dr. Alin Popescu

• Avem timp mai mult că nu mai mergem la serviciu, dar se pierde și foarte mult timp cu conexiunile intra-familiale.
• La un moment dat tu comanzi niște lucruri pe care nu le-ai fi comandat dacă erai la birou

Lucratul de acasă, factor de stres?

Dr. Vlad Stroescu

• Lucratul de acasă e neutru. Ar putea să fie bun sau rău în funcție de cum îl folosim.
• Ne privează de elementul social. Socializarea e o necesitate fundamentală. Mulți dintre noi simțim nevoia să socializăm.
• Interacțiunile acum sunt limitate și nu suntem încă pregătiți pentru așa ceva
• Dacă partenerii unui cuplu se sprijineau reciproc, lucrul de acasă nu e o problemă, dar dacă există vulnerabilități, acestea vor fi ridicate la puterea a doua.
• Toate emoțiile rele le ventilăm cu oamenii care ne sunt dragi
• Pare că petrecem mai mult timp cu copiii, dar nu este un timp de calitate. Noi nu le putem oferi atenția cuvenită
• Dacă mai adaugăm și că ne mișcăm mult mai pțiin, că nu știm ce ne pândește la anul, tot asteptăm să treacă vârful pandemiei, sperăm să vedem coborârea lină. Toate acestea puse cap la cap înseamnă că trăim într-un mod de război. Nu unul propriu-zis.
• Într-un fel trăim într-un război.
• Lipsa de somn generează mai mult stres

Despre orele fixe de masă – o posibilă soluție?

Dr. Nicolae Panduru

• Nu m-aș concentra pe ore fixe, m-aș concentra asupra a două lucruri importante: să ne concentrăm asupra unui interval în care să consume alimente. Dacă respectăm intervalul e foarte bine. Exemplu: 8 dimineața până la 8 seara. Toate studiile făcute pe acest tip de alimentație arată că ajută la menținerea greutății.
• Nu știu dacă putem fixa chiar ora 12. Mai degrabă un interval. Pentru prânz între 11 și 1 de exemplu. Pentru masa de seară între 5 și 7.30. Aceste lucruri reușesc să combată creșterea în greutate, dacă reușim să facem o separare între serviciu și familie.
• Soluțiile trebuie să le gasească fiecare individual

Despre poziția la laptop din pat

Dr. Alin Popescu

• Cred că sunt 2 sau 3 aspecte de notat: sunt destui care nu au condiții acasă, care nu au investit în a face un birou acasă. Stau turcește, pun laptopul pe măsuța de cafea. Ne dor zona lombară, zona cervicală, șoldurile. O poziție vicioasă ajunge să genereze dureri musculare și articulare la nivelul întregului corp.
• Mai este o categorie: cei care au condiții similare celor de la birou, dar nu le folosesc.
• Uneori oamenii nici nu își dau seama cât de prost stau.
• Mai există și alt ăcategorie: are condiții, începe bine ziua, stă la birou și la un moment dat, după prânz, lucrează în condiții nepotrivite.
• Ar fi o investiție extraordinară să încercăm să cumpărăm un birou care permite să lucrezi și stând pe scaun și din picioare. Schimbul între a sta jos și în picioare poate deveni interesant.
• Si mesele sunt luate haotic: în picioare, pe jos, stând turcește.
• Sunt niste setări foarte fine care ar trebui făcute. Cred foarte mult că dacă economic vom fi în stare, pandemia ne învață pe toți că într-o casă cât de mică, ar trebui să fie un birou în care să intri când ai treabă și să ieși când ai terminat treaba

Despre burnout – primele semne

Dr. Vlad Stroescu

• Burnoutul poate fi foarte frecvent deghizat. Uneori seamănă cu depresia, dar nu la toată lumea se manifestă la fel.
• Un indiciu important: trebuie să ne gândim dacă ceea ce facem e un lucru care ne stimulează, ne dă senzații bune. Pe mine mă stimulează meseria mea.
• Atunci când în unele situații în care ar trebui să avem multe emoții, chiar și rele. Când acelea lipsesc și simțim mai degrabă oboseală, acela e un semnal de burnout
• Avem nevoie de resurse fizice și emoționale pentru a face niște travalii emoționale de bază. Avem nevoie de resurse să simțim emoții negative.
• Când sunt estompate emoțiile avem un semn de epuizare

Evadăm în mâncare – cum să facem asta in mod sănătos?

Dr. Nicolae Panduru:

• Cumva ar trebui să ne audităm și obiceiurile alimentare, dar și stilul de viață. Și apoi să începem să planificăm.
• Atunci când mergem la cumpărături să mergem mâncați pentru că vom cumpăra mai puține alimente cu multe grăsimi, calorii și zaharuri și în frigider vom avea alimente sănătoase
• Dacă avem tendința să ne refugiem în mâncare, mpcar sp fie mâncare sănătoasă
• Dacă putem, ar fi ideal să ne planificăm alimentația pentru ziua următoare și în planificare să includem și recompense: de final de săptămână de exemplu.
• Cred că ar fi important ce ne declanșează dorința de a ne refugia în mâncare. Dacă audităm corect factorii declanșatori, dacă avem în frigider mâncare cât mai sănătoasă, atunci pericolul în cazul în care ne refugiem iîn mâncare este ceva mai mic
• Psihoterapia sau meditația pot să ne ajute sau să diminueze dorința de a ne refugia în mancare

Despre poziția la birou. Ce exerciții aș putea să fac?

Dr. Alin Popescu

• Eu cred foarte mult că pentru a fi bine deprinse ar trebui ca aceste exercitii să fie făcute sub supravegherea unui profesionist cel puțin la început. Ca acesta să ne corecteze atunci când nu le executăm corect.
• După ce facem asta, retinem exercitiile și le putem exersa singuri acasă
• Dacă stăm doar turcește, vom lucra doar din pat și nu vom reuși să ameliorăm durerile
• Trebuie să ne creăm un mediu de muncă similar cu cel de la birou
• Cred că pot fi făcute exercitii acasă, foarte multe chiar, dar initial ar trebui ca acestea sa fie făcute sub supravegherea unui ketoterapeut (3-4-5 sedinte)
• Nu este vorba atât de pericolul accidentărilor, ci faptul că nu ar fi eficiente.
• Aceste exercitii nu trebuie să inlocuiască sportul
• Inotul pe spate are foarte multe beneficii
• Exercitiile de acasă sunt utile, dar să le facem cât mai corect si să nu credem că dacă facem aceste exercitii, cealaltă paletă de miscări trebuie micsorată
• Organismul nostru are resurse de a face miscare. Sedentarismul ne impiedică să ne atingem potentialul maxim
• Cei care au luat in greutate in pandemie au luat in greutate pentru că au mâncat mai mult si pentru că s-au miscat mai putin

Despre anxietate

Dr. Vlad Stroescu

• Nu trebuie să ne temem foarte tare de anxietate. Anxietatea face parte din noi si are intentii bune. Ea ne ajută să facem față si fără ea nu ne-am descurca. Suntem niste mamifere anxioase.
• Anxietatea este ca o stare de urgență. Intr-o stare de urgență, anumite reguli devin foarte sever aplicate si ne restrictionează vietile foarte multe. Anxietatea crede ca ne ajuta sa supravietuim.
• Atacul de panică este o pregătire abruptă pentru un pericol iminent. Corpul e gata de fugă sau de luptă
• Atunci incepe sa fie o defazare in adaptarea noastră
• Viata noastră devine mai restrânsă din cauza anxietății accentuate
• Anxietatea a fost validată in prima parte a pandemiei. Oamenii anxiosi s-au simtit paradoxal mai bine atunci. Modul lor de viață a devenit normă
• Pericolul cel mai mare al anxietății este că pe termen lung ne va îngusta orizonturile si ne va restrânge viata. Nu ne va lăsa să ne punem in aplicare proiectele.
• Niciodată nu e prea tarziu. Nu trebuie să ne resemnăm că ne conduce viata
• Atacul de panică nu e considerat o boală, ci un eveniment. El devine boală atunci când se repetă.
• Nu poti să ai atac de panică si să nu stii. Este insotit de senzatia că vei muri iminent sau o senzatie supărătoare că pierzi controlul. Oamenii care il experiementează au senzatia că o iau razna. Lucrul acesta nu se intamplă niciodată.
• Senzatia de sufocare, de gheară in gât sau in piept, amortelile mâinilor, diaree, senzatie de lesin, dureri ciudate, ameteli- potentiale simptome ale atacurilor de panică
• Atacul de panică, prin faptul că ne simtim corpul diferit, poate mima foarte multe alte suferinte, toate insotite de senzatia de panică
• Atacul de panică durează minim 10 minute, dar se si termină.
• Există si anxietate permanentă, generalizată, care nu duce neaparat in atac de panică
• Totul este un sistem de apărare excesiv de alert

Despre diete

Dr. Nicolae Panduru

• Dietele nu sunt indicate. Conform studiilor, vom vedea că 95% din pacienti care au slăbit cel putin 5 kg, peste 2 ani ajung la greutatea de la care au plecat.
• Lupta cu kilogramele este o luptă de fiecare zi
• Cea mai bună dietă e cea care o putem tine toată viata
• Modificarea ar trebui să fie la nivel de stil de viată, nu doar de alimentatie.
• Auditarea obiceiurilor alimentare, a activitătii fizice, a somnului-foarte importante
• Tulburarea de somn ne impinge să mâncăm cu 30% mai mult in ziua următoare din cauză că suntem lipsiti de energie.
• După realizarea acestui audit, completat de analize, apoi urmează partea de planificare a interventiei: mâncare, miscare si planificarea interventiilor medicale dacă există cauze medicale
• Pe parcursul implementării acestor obiceiuri, dincolo de sfaturile unui profesionist in nutritie, este nevoie de indrumare de specialitate. Nu este usor de implementat.
• Studiile ne arată că dacă reusim să atingem si să ameliorăm stilul de viață, mâncare si miscare, rata de reingrăsare la 2 ani este mai mică.
• Un program bine gândit si bine executat poate să aducă beneficii pe termen foarte lung

Recomandări

Dr. Alin Popescu

• E nevoie de specialisti. Un diabetolog, un specialist de la MindCare, după care venim in zona de sport si aici am niste idei.
• Cred in gimnastică medicală si kinetoterapie foarte mult, mai ales la persoanele cu dureri lombare, cervicale, de genunchi
• Să mergem pe jos. Mersul adevărat nu iti dă voie să vorbesti la telefon, un mers dinamic, 7 km la oră.
• Recompensele pot fi sustinute doar cu miscare
• Trebuie să ne gândim ca la o masinărie: in care intră si iese ceva. Intre aceste două trebuie să existe un echilibru.
• Trebuie să avem această matematică si să ne dăm seama că miscarea sustinută inseamnă endorfine, inseamnă stare de bine psihică si un ajutor in arderea caloriilor.
• Este foarte important sa vedem acest lucru si să ne dăm seama că a ne misca este specific nouă.
• Pandemia a fost un dezastru la adolescenti, al stării lor generale.

Dr. Vlad Stroescu

• Noi psihiatrii recomandăm exercitiile fizice in orice patologie. Sunt comparabile cu tratamentul anti depresiv
• Ar fi bine să facem exercitiile care ne plac. Mie imi place ciclismul. Asa nu simt durerea efortului fizic pe bicicletă.
• E la fel si cu alimentatia. Orice masă ar trebui să fie o sărbătoare a relatiilor dintre noi, cât si a simturilor.
• Mâncatul pe genunchi, cât stam la laptop, e o idee foarte proastă
• Ca să putem să facem asta ne lipseste ceva important, ceva ce in alte tări e la nivel de lege: dreptul la deconexiune. Trebuie să găsim resursele de a ne deconecta de la alte activităti, de la serviciu, să nu fim conectati oricând si oricum, să avem grijă să valorificăm un pic de egoism in viata noastră, in sensul de a păstra un pic de timp pentru noi
• Eu imi pun telefonul pe silent noaptea.

Dr. Nicolae Panduru

• Există pasi importanti apropo de stilul de viață sănătos: auditarea, planificarea și organizarea
• Meditatia este importantă, să simtim textura alimentelor, să începem să mestecăm de 20 de ori fiecare inghititură.
• Pentru a ne mentine un stil de viață sănătos ar trebui să avem respect pentru noi
• Respectul înseamnă să ne acordăm nouă 2 ore pe zi, doar pentru noi. Înseamnă 3 mese de 30 de minute și 30 de minute de exercițiu fizic.
• Dacă ne acordăm aceste lucruri nu vom avea probleme cu kilogramele în plus.