Primul deces provocat de virusul West Nile, transmis de țânțari, și 7 cazuri de îmbolnăviri

Primul deces din cauza virusului West Nile din această vară s-a înregistrat la Călărași, anunță Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. În total, în această vară s-au înregistrat 7 cazuri de infecție cu virusul West Nile – două în București, câte două în Călărași și Tulcea și unul în Galați. În vara anului 2018, virusul West Nile a provocat peste 40 de decese în România și aproape 300 de cazuri de îmbolnăviri. Virusul West Nile nu se transmite de la om la om, ci este transmis de „mai multe specii de țânțari”, potrivit Ministerului Sănătății.

Recomandările autorităților pentru populație, pentru a evita virusul West Nile:

• să evite expunerea la țânțari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi

• să utilizeze substanțe chimice repelente împotriva țânțarilor

• să utilizeze substanțe insecticide în locuință/în jurul locuinței

• să împiedice pătrunderea țânțarilor în casă (plase de protecție la ferestre)

• să asigure desecarea bălților de apă din jurul gospodăriei

• să îndepărteze recipientele de apă stătută și gunoiul menajer

• O banală febră poate anunța infecția cu West Nile

Din punctul de vedere al simptomelor, infecția cu virusul West Nile evoluează ca o boală virală acută, cu febră, frisoane, dureri musculare și o stare generală proastă, iar cele mai vulnerabile categorii sunt persoanele vârstnice, pacienții cu afecțiuni cronice, pacienții cu afecțiuni oncologice și pacienții care au trecut printr-un transplant.

Boala poate avea două forme clinice, a explicat, pentru HotNews.ro, Andreea Moldovan, medic primar de boli infecțioase la Spitalul „Sf. Constantin” din Brașov: forma obișnuită, care evoluează ca o boală virală acută, în care pacientul poate să prezinte febră, frisoane, mialgii (dureri musculare – n.red.), o stare generală influențată, astenie, „dar fără să fie simptome specifice, care să ne ducă neapărat cu gândul spre virusul West Nile”, spune medicul Andreea Moldovan.

„În schimb, în anumite situații, în special la pacienții cu imunitate scăzută, vârstnici, pacienți cu afecțiuni cronice, pacienți cu afecțiuni oncologice sau pacienți transplantați, poate să apară o determinare a infecției la nivelul sistemului nervos central, cu apariția simptomelor de meningită sau de meningo-encefalită. Această formă clinică de boală este forma severă, pentru că înseamnă o spitalizare prelungită, posibilitatea apariției complicațiilor la aceste categorii de pacienți și o rată mai mare de mortalitate”, explică Andreea Moldovan.