Sari direct la conținut

Doar 2 din 10 români cu o formă gravă de COVID-19 primesc plasmă. Peste jumătate dintre centrele de transfuzie nu au echipamente de recoltare

HotNews.ro
Doar 2 din 10 români cu o formă gravă de COVID-19 primesc plasmă. Peste jumătate dintre centrele de transfuzie nu au echipamente de recoltare

4 din 5 români care îndeplinesc condițiile pentru a dona plasmă nu au reușit să facă acest lucru, iar peste jumătate dintre centrele de transfuzie din România nu au echipamente de plasmafereză (de recoltare a plasmei) la peste 9 luni de la debutul epidemiei de COVID-19 în țara noastră, arată un raport realizat de Besmax Pharma Distribution, firma care a donat statului român, în primăvara anului 2020, singurele aparate de plasmafereză din țară. În plus, în acest moment, doar 2 din 10 pacienți români cu o formă severă de COVID-19, internați la Terapie Intensivă, au primit transfuzie cu plasmă convalescentă. Principala cauză a acestui număr redus este lipsa de stocuri suficiente de plasmă.

Concluziile raportului realizat de firma care a donat statului român aparate de plasmafereză, singurele disponibile în țară:

  • 1. Este nevoie să suplimentăm echipamentele de plasmafereză

Peste jumătate dintre centrele de transfuzie din România nu au echipamente de plasmafereză, astfel că acolo se recoltează de la fiecare donator o singură doză de plasmă la fiecare 60 zile, în loc de 3 doze de plasmă la fiecare 14 zile. Se pierd astfel până la 14 doze de plasmă de la fiecare donator care doneză sânge integral, pentru că nu există echipament de plasmafereză în respectivul centru.

  • 2. Este nevoie să suplimentăm personalul din centrele de transfuzie sanguină

Principala cauză pentru care nivelul de colectare a plasmei în România este sub media europeană este lipsa de personal suficient în centrele de transfuzie. Astfel, centrele de transfuzie sunt cu mult depășite de numărul mare de donatori, care solicită să fie programați.

Cu toate acestea, există centre de transfuzie care au reușit să-și organizeze mai bine activitatea și, astfel, reușesc să colecteze chiar și de peste 3 ori mai mult decât media națională (Arad, Buzău, Hunedoara).

  • 3. Am dublat donările

Față de perioada anterioară, în ultima lună s-au prezentat un număr dublu de donatori de plasmă convalescentă (2343 vs 1275).

  • 4. Am triplat utilizarea

Față de perioada anterioară, în ultima lună, pentru că a crescut numărul donărilor, au fost administrate un număr triplu de doze de plasmă convalescentă (3178 vs 1231).

  • 5. A scăzut mortalitatea

Având în vedere că medicii români au urmat recomandările internaționale, transpuse recent și în protocolul național de tratament al pacienților infectați cu SARS-COV-2, administrând astfel cât mai devreme plasma convalescentă, s-a constat o reducere a mortalității sub 25% la pacienții care au primit acest tratament, față de peste 40% mortalitate în rândul pacienților cu forme grave, care au primit plasmă, cât era în perioada anterioară.

  • 6. 10 centre județene de transfuzie merg bine

10 dintre cele 40 de centre de transfuzie din România colectează plasmă convalescentă mai mult decât media națională (Arad, Argeș, Bistrița, Brașov, Buzău, Galați, Hunedoara, Maramureș, Ploiești, Zalău).

  • 7. Spitalele românești utilizează plasmă

17 spitale din România (din 53 autorizate) utilizează 65% din plasma convalescentă recoltată de la donatorii români.

  • 8. Întregul sistem de transfuzie trebuie reformat

Ultimele luni au dovedit că sistemul de transfuzie este în suferință cronică.

Chiar și atunci când au primit gratuit echipamentele și consumabilele necesare, dar mai ales când au fost asaltate de donatori, cele mai multe dintre centrele de transfuzie sanguină nu au reușit să recolteze plasma oferită de donatorii români. Cele câteva centre de transfuzie care au recoltat peste media națională sunt excepțiile care dovedesc că există resurse pentru o schimbare în bine.

Reforma trebuie să plece de la constatările și recomandările cuprinse în ultimul audit realizat de experți ai Comisiei Europene. Vezi aici ultimul audit.

  • 9. Trebuie să scăpăm de „baronii sângelui”

Reforma sistemului de transfuzie trebuie să înceapă cu schimbarea celor care se fac vinovați de starea precară, semnalată de peste 10 ani, în mai multe rânduri de experții internaționali.

De fiecare dată, conducătorii de ani de zile ai sistemului au blocat orice reformă, protejându-și astfel privilegiile. Mai mult, de fiecare dată au reușit să convingă miniștrii sănătății din ultimii ani că sunt de neînlocuit și că orice reformă nu se poate face fără ei.

În ultimele luni, sistemul de transfuzie a arătat că are și lideri adevărati care au reușit să mobilizeze atât donatorii, cât și cadrele medicale din centrele de transfuzie. Ei sunt cei pe care se poate baza orice ministru pentru a face reforme.

  • 10. 4 din 5 români nu reușesc să doneze plasmă COVID

Din fiecare 5 români, care au dorit să doneze și îndeplineau condițiile, 3 nu au reușit să contacteze deloc centrul de transfuzie, iar un al patrulea încă nu a reușit să se programeze la donare. Doar unul din cei 5 posibili donatori a reușit să doneze plasmă. Datele au fost centralizate de portalul Covidplasma.ro

  • 11. Doar 2 din 10 pacienți români cu o formă severă de COVID19 primesc plasmă

Conform datelor centralizate de la spitalele autorizate să administreze plasmă convalescentă, doar 2 din 10 pacienți cu o formă severă, internați la terapie intensivă, au primit transfuzie cu plasmă convalescentă. Principala cauză a acestui număr redus este lipsa de stocuri suficiente de plasmă.

  • 12. Pacienții așteaptă minimum 52 de ore pentru prima doză

Din cauză că atât numărul de donatori de plasmă convalescentă cât și capacitatea de colectare a plasmei sunt strict limitate, spitalele și centrele de transfuzie nu au stocuri suficiente.

Astfel, din momentul în care medicul decide administrarea de plasmă, pacientul așteaptă minim 52 ore ca să primească prima doză. Studiile spun că momentul optim de administrare este de 48 ore de la internarea unui pacient cu o formă severă.

  • 13. Colectăm ineficient

În continuare, pentru că centrele de transfuzie nu au suficiente echipamente de plasmafereză, se colecteză doar 1,6 doze/donare, față de o medie europeană de 2,8 doze/donare. Se pierd astfel aproape jumătate din dozele ce puteau fi colectate de la același număr de donatori. Până la 22 decembrie 2020 s-au colectat doar 12.368 doze de plasmă convalescentă de la 7.768 donatori.

  • 14. Ministerul Sănătății nu și-a îndeplinit obligațiile

Ministereul Sănătății înregistrează în continuare întârzieri de peste 200 zile în privința îndeplinirii obligațiilor asumate prin protocolul de donație a echipamentelor de plasmafereză. Vezi aici detalii.

Citește pe larg aici:

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro